O firmă celebră care a fost implicată într-un scandal uriaș de corupție va repara căile ferate din Portul Constanța
Știrile zilei
C.N.C.F. „CFR” SA – Sucursala Regională CF Constanța a atribuit recent contractul pentru execuția lucrărilor din cadrul lotului doi al proiectului de reparații și întreținere a infrastructurii feroviare publice din Portul Constanța – Prioritatea 4. Firma câștigătoare este Bawi Construction, fostă Wiebe România SRL, care a fost implicată într-un scandal de corupție.
Lucrările vizează reparația și întreținerea infrastructurii feroviare din Portul Constanța, conform caietului de sarcini. Acestea includ înlocuirea elementelor componente ale suprastructurii căii ferate pentru a readuce liniile și aparatele de cale la parametrii necesari exploatării în siguranță, cu vitezele prevăzute.
În cadrul Priorității 4 – Lot 2, se vor înlocui suprastructurile feroviare pe 17 linii, totalizând 7,647 km, precum și 38 de aparate de cale în stațiile Port A, Port B și Mol V. Traversele vor fi din beton precomprimat, iar în curbe se vor folosi traverse cu supralărgire. Aparatele de cale vor fi montate pe traverse din beton precomprimat, echipate cu ace flexibile.
Companie cu capital străin
Valoarea totală a investiției este de 84.514.909 lei.
Potrivit listafirme.ro, la data de 13 septembrie 2024, Bawi Construction a fost înființată în 2003, are sediul în Sectorul 1 al Capitalei și se ocupă cu construcții de căi ferate de suprafață și subterane. Administratorii sunt Marco Alpert (german) și Daniel Birsan (austriac), iar acționarul majoritar este compania germană Willke Holding GMBH, cu 56% din capitalul social.
În anul fiscal 2023, firma a raportat o cifră de afaceri de 182.967.491 lei, un profit de 26.323.740 lei și datorii de 61.263.699 lei. De asemenea, a încasat 31.546.993 lei din contractele cu CFR.
Firmă implicată într-un scandal de amploare
În aprilie 2023, Wiebe România SRL a schimbat denumirea în Bawi Construction SRL.
,,Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul București notifică, în conformitate cu prevederile art. 204 alin. (5) din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, depunerea textului actualizat al actului constitutiv al Societății Comerciale BAWI CONSTRUCTION – S.R.L., cu sediul în Bucuresti, sectorul 1, Str. Frumoasa nr. 11, parter, etaj 1 camerele 1, 2, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 11 si etaj 3, camerele 1, 2, 3, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, înregistrat sub nr. J40/11541/2003, identificator unic la nivel european ROONRC.J40/11541/2003, cod unic de înregistrare 15687329, care a fost înregistrat sub nr. 136004 din 29.03.2023”, se arată în Monitorul Oficial.
Fosta companie Wiebe a făcut parte dintr-un consorțiu alături de Swietelsky și Takenaka, implicat în reabilitarea magistralei București-Constanța. Într-un dosar de corupție, s-a descoperit că între 2005 și 2014, oficiali români au primit aproximativ 20 de milioane de euro de la această companie pentru a asigura încheierea contractelor și plata facturilor pentru reabilitarea unor tronsoane de cale ferată.
Potrivit comunicatului DNA transmis la momentul respectiv, „în perioada 2005-2014, oficiali români sau persoane cu influenţă asupra acestora ar fi primit, de la o companie străină, în baza unor înţelegeri, aproximativ 20 de milioane de euro pentru ca, în schimbul acestor sume, să se asigure încheierea contractelor şi plata facturilor pentru reabilitarea unor tronsoane de cale ferată a liniei Bucureşti-Constanţa, precum şi plata TVA restante pentru reabilitarea unei alte linii de cale ferată care fusese deja realizată de aceeaşi companie”.
Acest caz a dus la trimiterea în judecată a fostului ministru de Finanțe Sebastian Vlădescu, a fostului deputat Cristian Boureanu și a altor oficiali pentru luare de mită și trafic de influență. De asemenea, omul de afaceri Josef Hornegger, reprezentantul Swietelsky, a recunoscut că a dat mită, iar fostul ministru al Transporturilor Radu Berceanu și omul de afaceri Arpad Paszkany au fost citați ca martori.
Sursă foto: Pexels
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
