Răsturnare de situație în procesul vizând blocul zgârie-nori de la Poarta 2! Iată ce s-a întâmplat la Curtea de Apel

Justiție
Răsturnare de situație la Curtea de Apel Constanța ieri, 8 septembrie 2025, în procesul care vizează blocul zgârie-nori, cu 35 de etaje și circa 500 de locuri de parcare, pe care o companie privată vrea să îl ridice la Poarta 2!
Cazul a ajuns la Curtea de Apel după ce, în primă instanță, judecătorii de la Tribunalul Constanța, Secția de Contencios administrativ și fiscal, au respins cererea companiei private de suspendare a PUZ Peninsula și a Planului Urbanistic General al Constanței prin care terenul de la Poarta 2 ce ar urma să găzduiască imobiliul zgârie-nori ar fi fost încadrat la categoria „spații verzi“.
Hotărârea Tribunalului fusese astfel atacată în recurs la Curtea de Apel de către afaceriștii de la I & C Development SRL, compania care deține proiectul privind imobilul de la Poarta 2, însă, la prima înfățișare în judecarea recursului, judecătorii Curții au luat act de cererea oamenilor de afaceri de renunțare la judecată.
Cu alte cuvinte, recursul ce ar fi putut duce la suspendarea PUZ Peninsula și a PUG Constanța nu a mai fost analizat de judecători, renunțându-se la proces.
În paralel cu acest demers, însă, Tribunalul Constanța va analiza în luna noiembrie cererea companiei private de anulare a PUZ Peninsula.
Mai exact, demersurile vizează suspendarea și, respectiv, anularea hotărârilor luate de Consiliul Local Constanța prin care terenul de la Poarta 2 pe care ar urma să se ridice imobilul menit să zgârie norii a fost încadrat la categoria „spații verzi“.
În Încheierea de ședință de ieri, 8 septembrie 2025, de la Curtea de Apel Constanța, pronunțată în dosarul 3121/118/2025, se arată că instanța
„Ia act de renunțarea recurentei-reclamante I&C Development SRL (fostă Construct and Rent SRL) la judecarea căii de atac a recursului formulat împotriva sentinței civile nr. 910/17.07.2025, precum și împotriva încheierii din data de 10.07.2025, pronunțate de Tribunalul Constanța în dosarul nr. 3121/118/2025, în contradictoriu cu intimații-pârâți Consiliul Local al Municipiului Constanța și Unitatea Administrativă Teritorială Constanța.
Definitivă.
Pronunțată azi, 08.09.2025, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței“.

Certificatul de urbanism eliberat în iunie 2025 pentru terenul de la Poarta 2
În proces, I&C Development SRL, compania care voia să construiască blocul cu 35 de etaje și 510 locuri de parcare la Poarta 2, a solicitat suspendarea parțială a PUG Constanța, dar și a PUZ Peninsula, prin care terenul de la Poarta 2 este încadrat parțial la spații verzi.
La baza procesului se află, printre altele, Certificatul de urbanism nr. 968 din 3 iunie 2025, care vizează terenul de la Poarta 2.

Potrivit celor susținute în proces de avocații companiei private, „terenul are astăzi funcțiunea clara de «spațiu verde»“.
Compania care vrea să construiască blocul zgârie-nori la Poarta 2 a solicitat însă supendarea PUG Constanța și PUZ Peninsula, printre argumentele aduse aflându-se și faptul că „această funcțiune urbanistică de «spațiu verde» a terenului a fost anulată chiar de pârâta Consiliul Local Constanţa, în anul 2007, prin adoptarea PUD construire imobil 7S+P+35E – spaţii comerciale şi apartamente, str. Traian, zona Poarta 2, prin Hotărârea Consiliului Local Constanța nr. 382/27.07.2007, şi care, aceeași pârâtă, în anul 2021, a înțeles să o anuleze prin adoptarea Hotărârii Consiliului Local Constanţa nr. 248/30.07.2021, aruncând acest teren în funcțiunea urbanistică de «spațiu verde»“.
De ce a respins Tribunalul acțiunea
Totuși, după cum am menționat anterior, Tribunalul a respins cererea de suspendare a PUZ Peninsula și PUG Constanța, judecătorii arătând, printre altele, că, „reclamanta (nr., compania care vrea să construiască la Poarta 2) susţine că aparența de nelegalitate a celor două hotărâri de consiliu local (nr., PUZ Peninsula și PUG Constanța) rezultă din faptul că sunt încălcate prevederile art. 18 alin. (9) din Legea nr. 24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din intravilanul localităților“.
„Tribunalul are în vedere că nulitatea actului administrativ se analizează prin raportare la dispozițiile legale în vigoare la data adoptării acestuia, astfel că nu se poate reţine nelegalitatea parţială a HCL nr. 653/25.11.1999 şi HCL nr. 416/21.11.2003 cu privire la terenul reclamantei, întrucât Legea nr. 24/2007 nu exista în fondul activ legislativ la momentul adoptării acestora“, a spus instanța.
Cu alte cuvinte, judecătorii au spus că Legea 24/2007 pe care spun avocații firmei private că ar încălca-o PUZ Peninsula și, respectiv PUG Constanța, nu exista la momentul adoptării celor două planuri, respectiv, 1999 – pentru PUG Constanța și 2003 pentru PUZ Peninsula.
Tribunalul a arătat în continuare că „pe de altă parte, criticile dezvoltate pe larg de privire presupusa nelegalitate parţială a celor două hotărâri de consiliu local în privinţa terenului necesită o analiză amplă şi fundamentată pe un probatoriu complex, astfel încât nu pot face obiectul cercetării sumare în procedura suspendării executării actului administrativ“.
„Instanţa reţine că nu este îndeplinită nici condiţia privind prevenirea unei pagube iminente, care să determine suspendare executării celor două acte administrative contestate“, a mai spus Tribunalul.
Judecătorii au arătat în continuare că „reclamanta a nu dovedit că prin executarea celor două hotărâri de consiliu local i s-ar produce un prejudiciul material viitor şi previzibil“.
„Existenţa unui eventual prejudiciu nu constituie un motiv suficient pentru admiterea cererii“, au spus judecătorii
„Susţinerile reclamantei (nr., compania care vrea să construiască la Poarta 2) în sensul că numai în situaţia unei suspendări parțiale a efectelor hotărârilor ar putea să beneficieze de noile reglementari urbanistice propuse nu constituie o ipoteză care să se încadreze în noţiunea de pagubă iminentă, pentru că orice reglementări în materie adoptate de autoritatea publică locală pot fi modificate ulterior dacă se constată că s-au dat cu încălcarea unor prevederi legale“, conform hotărârii Tribunalului.
Conform judecătorilor, „s-a mai afirmat că reclamanta a fost în discuții cu SC Building Project & Plans SRL în vederea tranzacționării imobiliare a terenului, fiind ofertat la prețul de 1600 euro/mp respectiv suma totală de 4.835.200,00 euro, însă din cauza faptului că terenul se regăsește în categoria «spaţiilor verzi», neputând fi utilizat economic din punct de vedere urbanistic, acest potențial cumpărător a înțeles să îşi retragă oferta transmisă“.
Magistrații au arătat în continuare că „potrivit extrasului ORC aflat la dosar, SC Building Project & Plans SRL are ca acționar majoritar societatea Aterina Global SRL cu 43%, aceeaşi societate fiind şi acționarul majoritar al societăţii reclamante, cu o cotă de 50%“.
Potrivit instanței, „în acest context, se poate aprecia în mod rezonabil că înscrisurile depuse în susţinerea acestor afirmații ar putea fi întocmite pro causa şi nu pot forma convingerea instanţei cu privire la faptul că reclamanta ar suferi un prejudiciul material viitor şi previzibil“.
„Chiar şi cu luarea acestora în considerare, primirea unei oferte de cumpărare a terenului în condiţiile actualei reglementări urbanistice şi apoi retragerea acestei oferte nu echivalează cu premisele unui prejudiciu material viitor şi previzibil pe care l-ar încerca reclamanta (nr., compania I&C Development SRL, care vrea să construiască pe terenul de la Poarta 2)“, au spus judecătorii de la Tribunal.
„În egală măsură, şi dacă s-ar dovedi cele afirmate de reclamantă, existenţa unui eventual prejudiciu nu constituie un motiv suficient pentru admiterea cererii, având în vedere că nu este îndeplinită şi condiţia cazului bine justificat care să determine suspendarea actului administrativ“, a conchis prima instanță.
Acum, hortărârea aceasta a rămas definitivă, după renunțarea companiei la judecarea recursului prin care o atacase.
Ce stabilise municipalitatea în 2007 pentru imobilul cu 35 de etaje de la Poarta 2
Amintim, legat de terenul de la Poarta 2 pe care compania I&C Development SRL vrea să-l scoată din categoria „spații verzi“, prin hotărârea de consiliu din 2007, municipalitatea aprobase PUZ vizând terenul de la Poarta 2, prin care „se propune realizarea unei construcții noi cu regim de înălțime 7S+P+35E cu destința de spații comerciale și locuințe – 305 apartamente. Proiectul propune asigurarea a 510 locuri de parcare amenajate în sistem Klaus la demisolul și cele două subsoluri ale clădirii“.

Conform documentului citat, era vizat un teren de 3.021,76 mp, situat la Poarta 2, la intersecția străzii Traian cu Bulevardul Marinarilor.
Totuși, HCL din 2007 a fost revocat în 2021 de către consilierii locali, iar HCL din 2021 a fost confirmată printr-o decizie definitivă a Curții de Apel Constanța din 2022.

Sursa: HCL 382/2007
În întreg acest context, cu atât mai important este demersul în instanță al companiei I&C Development SRL cu privire la categoria în care este încadrat terenul de la Poarta 2.
Proces pentru anularea PUZ Peninsula
Mai trebuie spus, totodată, că societatea privată a deschis și un dosar separat pentru anularea PUZ Peninsula, cazul având indicativul 2198/118/2025.
În cauză I&C Development SRL este reclamant, iar Consiliul Local Constanța este pârâtul, obiectul dosarului fiind reprezentat de o cerere de anulare a unui act administrativ emis de Consiliul Local, în speță fiind vorba, așa cum precizam mai sus, despre HCL 416 din 21 noiembrie 2003, prin care a fost adoptat PUZ Peninsula.
Potrivit datelor oficiale consultate de Ziarul Amprenta, procesul respectiv va începe la data de 11 noiembrie 2025.

Cifrele I&C Development SRL, firma care atacă PUZ Peninsula pentru terenul de la Poarta 2
Potrivit listafirme.ro, platformă consultată pe 8 septembrie 2025, I&C Development SRL a fost înființată în 2007, are sediul social în Mamaia, zona Cazino Nord și se ocupă în principal de dezvoltare (promovare) imobiliară.
Asociați figurează Aterina Global (50%), Alfabe Construction SRL (25%) și Hasan Malik Kececioglu (25%), iar beneficiari figurează cetățeanul grec Konstantinos Volidis și cetățenii turci Kalgay Mehmet Kerim, Sermen Suat și Hasan Malik Kececioglu.
În 2024, firma a declarat zero angajați, profit 4.884 de lei și cifra de afaceri 15.590 de lei.

Sursa documentare: Portalul Național al Jurisprudenței www.rejust.ro, Portalul Instanțelor de Judecată, Portalul Primăriei Constanța
Sursa foto: Google Maps
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:







