Spitalul Județean Constanța, proces pe 1,8 milioane de euro, cu un fost manager. Decizia Curții de Apel

Știrile zilei
Spitalul Județean Constanța l-a chemat în judecată pe fostul manager Dănuț Căpățînă, miza echivalând cu circa 1,8 milioane de euro, la cursul actual.
Curtea de Apel Constanța a respins ieri, 20 noiembrie 2024, apelul declarat de Spitalul Județean împotriva deciziei nefavorabile de la Tribunal.
Hotărârea Curții de Apel mai poate fi atacată în recurs, în termen de 30 de zile de la comunicarea deciziei motivate a instanței.
Spitalul Județean a deschis procesul în urmă cu șase ani
Deciziile judecătorilor vin după circa șase ani de la înregistrarea dosarului pe rolul instanței, cazul fiind între timp suspendat de procesul penal ce îl viza pe fostul manager Dănuț Căpățînă.

Inițial, Tribunalul a respins ca neîntemeiată acțiunea deschisă de Spitalul Județean pentru recuperarea sumei de la fostul director.
Acum, Curtea de Apel a confirmat decizia Tribunalului, respingând ca nefondat apelul declarat de reprezentanții unității spitalicești.
În cauză, Spitalul Județean chemase în judecată și firma Performance Profile SRL, aflată în faliment, dar acțiunea a fost disjunsă față de compania privată și, ulterior, judecătorii au constatat încetată acțiunea civilă.

Ce au spus judecătorii
În Hotărârea 861/2024 a Tribunalul, reconfirmată acum la Curte, se arată că, în cauză, Spitalul Județean ceruse, în 2018, „obligarea pârâţilor la plata, în solidar, a prejudiciilor constatate și evidenţiate de auditorii Curţii de Conturi a României -Camera de Conturi Constanța în cadrul misiunii de audit privind «auditul financiar asupra conturilor anuale de execuţie bugetară ale instituţiilor publice de interes local finanţate integral sau parţial din bugetele locale pentru anul 2015»“.
Conform sursei citate, suma totală solicitată de spital era de 8.978.629,00 lei, echivalentul actual al unei sume peste 1,8 milioane de euro.
În motivarea deciziei nefavorabile spitalului, Tribunalul a arătat, printre altele, că „în ceea ce priveşte abaterile reţinute prin Decizia Curţii de conturi şi invocate de reclamant (nr., Spitalul Județean Constanța) pentru obligarea pârâtului (nr., fostul manager Dănuț Căpățînă) la plata prejudiciului, instanţa reţine că reclamantul nu a indicat în concret în ce constă faptele ilicite ale pârâtului, referindu-se strict la Decizia Curţii de conturi nr. 24/15.06.2016“.
„Or, Decizia Curţii de Conturi nu stabileşte vreo faptă ilicită în sarcina pârâtului, ci doar abateri constatate în urma auditului financiar, reclamantul având obligaţia dovedirii săvârşirii faptei ilicite de către pârât şi a legăturii de cauzalitate dintre fapta ilicită şi prejudiciu“, au spus judecătorii.
„În privinţa unor fapte de natura celor imputate de reclamant pârâtului, rareori este imputabilă culpa unei singure persoane. De cele mai multe ori, ca şi în speţa de faţă, cauzele acestor întârzieri sunt complexe iar vinovăţia nu poate fi atribuită ex officio conducătorului instituţiei respective“, conform Tribunalului.
„Cum reclamantul nu a arătat şi dovedit în concret fapta ilicită săvârşită de pârât, doar constatările Curţii de conturi nefiind suficiente pentru a se reţine fapta ilicită în sarcina pârâtului şi nici legătura de cauzalitate. Or, pentru a reţine raportul de cauzalitate trebuie să se identifice o legătură suficient de bine caracterizată între prejudiciu şi fapta reclamată“, a arătat instanța.
În final, judecătorii au concluzionat că „reţinând că reclamantul nu a făcut nici dovada condiţiilor răspunderii civile delictuale, obligaţie ce îi revenea în temeiul art. 249 Cod civil, instanţa va respinge acţiunea, ca neîntemeiată“.
Acum, această hotărâre a fost reconfirmată prin decizia de ieri a Curții de Apel.
Rămâne de văzut dacă în cauză se va declara recurs.
Sursa documentare: Portalul Național al Jurisprudenței www.rejust.ro
Sursa foto 1: Facebook.com – Spitalul Județean Constanța
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:







