Tinerii excepționali ai Constanței: Tudor Ariton, elev la Colegiul Național Mircea cel Bătrân, olimpic și actor premiat, în lotul internațional de lingvistică APLO
Tinerii excepționali ai Constanței
Tudor Ariton este elev în clasa a XI-a la Colegiul Național „Mircea cel Bătrân” din Constanța, remarcându-se printr-un parcurs educațional solid și o implicare constantă în activități academice, culturale și de voluntariat.
În plan educațional, Tudor a urmat cursurile Școlii Gimnaziale nr. 12 „Bogdan Petriceicu Hașdeu”, iar ulterior a continuat studiile gimnaziale la Liceul Teoretic „Traian”, finalizând cu media 10 la examenul de capacitate, iar în prezent este elev al Colegiului Național „Mircea cel Bătrân”.
Pe lângă performanțele școlare, Tudor are competențe lingvistice diverse: vorbește limba engleză, deține certificare la limba germană (DSD), a obținut atestat la limba turcă (YEE) și studiază limba norvegiană.
Activitatea sa extracurriculară este una complexă. Face parte din trupa de teatru „Noi” a liceului, unde a obținut numeroase premii: Premiul II și premiu special la festivalul „Aplauze”, precum și Premiul II și premiu special la Festivalul Național „Cătălin Damian” în anul școlar 2023–2024. În anul următor, a câștigat două premii speciale și un premiu individual de interpretare la „Aplauze”, dar și Premiul I la concursul național „Primăvara, regal de teatru”. Tudor a participat și la proiecte internaționale, precum „Green Planet” desfășurat în Turcia și proiectul Erasmus „Active Learning” din Norvegia, experiențe care i-au dezvoltat abilitățile interculturale și spiritul de echipă.
Implicarea sa civică este reflectată prin activități de voluntariat, fiind voluntar la Olimpiada Națională de argumentare, dezbatere și gândire critică, dar și la Olimpiada internațională de limba engleză.
În plan academic, a obținut rezultate notabile: mențiuni la Olimpiada de lingvistică la nivel județean în clasele a IX-a și a X-a, o mențiune specială la concursul de Chimie Organică „Sorin Roșca”, iar în clasa a XI-a a obținut mențiune la etapa județeană și națională a Olimpiadei de lingvistică, calificându-se în lotul pentru Asia Pacific Linguistics Olympiad (APLO). De asemenea, s-a calificat la etapa națională a Olimpiadei de statistică în 2026.
Recent, Tudor Ariton a obținut mențiune la Olimpiada de Lingvistică „Solomon Marcus”, sub coordonarea prof. dr. Luminița Radu, performanță care confirmă excelența sa academică și îl plasează printre elevii de top ai generației sale.
În cele ce urmează vă invităm să parcurgeți interviul cu tânărul Tudor Ariton.
1. Ai obținut rezultate remarcabile atât în domeniul academic, cât și artistic. Cum reușești să îmbini teatrul cu performanțele la olimpiade?
Nu consider că domeniile de performanțe trebuie să se asemene neapărat sau să facă parte din aceeași arie (socială, artistică, științifică etc), ci pura dorință de a învăța, experimenta și practica propria pasiune, îmbinată cu efort și răbdare constituie temelia oricărei perfomanțe. Prin urmare, pot spune că nu privesc cele două pasiuni drept o luptă de interese sau o ciocnire de forțe, mai ales că pot spune că reușesc să aloc destul timp amândurora. Ambele reprezintă pentru mine niște pasiuni îndrăgite de care mă pot bucura și separat.
2. Ce a însemnat pentru tine participarea în trupa de teatru „Noi” și cum te-a ajutat această experiență în dezvoltarea personală?
De multă vreme îmi doream să fac parte dintr-o trupă de teatru în vederea mulțimilor de experiențe uimitoare și legături noi pe care aveam să le pot forma prin acest intermediu, deoarece mereu auzeam de la prieteni, colegi și de pe internet cât de unică poate fi trăirea apartenenței la o trupă. În cazul nostru, trupa ” NOI ” este, a fost și va fi într-o schimbare continuă, așa cum se și cuvine unei trupe de liceu. De la an la an se schimbă participanții și chiar și coordonatonarul. Totuși, indiferent cu cine am fost și cu cine am avut de a face, găsesc că o atmosferă aparte,plăcută și pregnantă, specifică unei curiozități dârze atât din partea elevilor, cât și din partea profesorului, se poate resimți la fiecare repetiție. În sine, experiența apartenenței la această trupă m-a ajutat să fiu mai curajos, să mă exprim la un nivel mai profund, mai clar și mai concret, să descopăr anumite laturi ale mele care nu ies la iveală atât de des prin intermediul personajelor pe care le-am jucat, o bucată din fiecare rămând în mine și influențându-mă până și acum.
3. Ai participat la proiecte internaționale în Turcia și Norvegia. Ce ai învățat din aceste experiențe interculturale?
Deși dintotdeauna auzisem de anumite diferențe culturale, ba că o anumită cultură face lucrurile într-un anumite mod, ba că percepția altei culturi asupra unui lucru anume este radical diferită față de a mea, niciodată nu reușisem cu adevărat să conștientizez acest fapt, până când nu am trăit o proprie experiență în acest sens. Din experiența din Turcia am învățat lecții importante privind planificarea, empatia, percepția, relațiile interpersonale, modurile de abordare ale unei probleme (de oricare natură), ariile definite și modelate de cultura proprie, mentalitatea acestui popor și deschiderea acestora. Spre exemplu, am fost impresionat de căldura cu care am fost primit și de cât de pregătiți erau, uneori într-o măsură exagerată în opinia mea, de a ceda ceva al său în vederea îndeplinirii dorinței altcuiva. Pe lângă aceasta, am fost marcat și de disparitate între relațiile profesor-elev din România și cele cărora am fost martor acolo, inclusiv cum erau percepuți profesorii în discuțiile intime sau domestice. Experiența din Norvegia se contrastează clar cu cea din Turcia, atât ca direcție geografică și temperatură, cât și ca mentalitatea și firea oamenilor de acolo. Din experiența din Norvegia am învățat multe despre nuanțe personale și sociale, natură, viața rurală și despre modul de gândire al norvegienilor. Cel mai remarcabil era cu siguranță simțul timpului de acolo. Frigul părea nu aibă doar un efect fizic, ci ni se părea tuturor că ne încetinea timpul, de parcă satul ar fi fost înconjurat de o bulă temporală stranie. Când am plecat, în autobuz, fiecăruia dintre noi i s-a părut că ne dezmorțeam dintr-un vis.
4. Ai fost voluntar la olimpiade și competiții de dezbatere. Ce te-a motivat să te implici în astfel de activități?
Deși prima dată când am fost voluntar la o olimpiadă/concurs, fusese doar o decizie născută dintr-o spontaneitate efemeră, nu regret și nu aș da înapoi niciodată. Orice astfel de oportunitate atrage de la sine niște experiențe din care putem învăța sau ne aduce noi conexiuni. Atât în cazul olimpiadei de dezbateri, dar mai a ales a celei de engleză, am avut șansa să cunosc persoane uimitoare din mai multe colțuri ale țării (dezbatere) sau chiar și din străinătate (engleză). Până și în acest moment mai comunic cu grupul din Slovacia pe care l-am ghidat acea săptămână. Și, deși eram doar voluntari (eu și încă o colegă), am reușit să devenim foarte buni prieteni.
5. Cum ai descoperit pasiunea pentru lingvistică și ce te-a atras către această disciplină?
Din clasa a V-a, de când am început să învăț a doua limbă străină, anume germana, pe lângă engleză, cred că s-au pus bazele pasiunii mele. Engleza începusem să o învăț prin intermediul mediului online, datorită abundenței și preponderenței de conținut în această limbă, deci vocabularul și regulile gramaticale nu au fost dobândite în cea mai mare măsură prin învățarea voită. Prin urmare, abia când am început o nouă limbă am văzut pentru prima dată drumul sinuos și întortocheat al căpătării aptitudinilor într-o limbă străină. Fiind și prima, învățatul era stâlcit, neregulat și stângaci, dar pot spune că nu am fost demoralizat în niciun moment. În pandemie, am început să învăț această limbă de unul singur, iar aici chiar s-a trezit în mine o pasiune și o dorință de a învăța. Îmi făcea plăcere la nebunie să aflu mai mult, toate secretele, toate regulile care descriau această limbă și parcă nu se termina niciodată. Încetul cu încetul mă familiarizasem și cu câțiva termeni lingivistici de bază pe care îi mai auzeam în explicații de pe internet și care erau de folos. În clasa a VIII-a, m-am simțit pregătit de o nouă provocare. Prin urmare, m-am apucat de încă o limbă, iar după câteva căutări, am dat de un institut cultural turcesc care oferea cursuri de limba turcă. După înscriere, am urmat ambele module pentru finalizarea primului nivel, însă după al doilea modul a trebuit să renunț din cauza examenului de capacitate care avea să fie peste câteva luni. Totuși, această nouă încercare mi-a stârnit iarăși pasiunea pentru limbi și lingvistică, studiul limbilor. Această nouă limbă a fost o provocare inedită, neputându-se compara cu ce viziuni aveam eu despre funcționarea limbilor la nivel structural. Cum așteptările mele fuseseră încălcate, o nouă idee s-a format, iar pasiunea pentru lingvistică s-a studiat. ” Care este fundamentul limbilor? Cum se poate reduce limba la forma ei de bază, la temelia și la cele mai simple idei? ”. Dorința mea era alimentată de nevoia de a găsi răspunsul la aceste întrebări, de a găsi ce constituie și ce ascunde limba ca concept. De aici încolo începusem deja să caut de unul singur pe internet despre lingvistică, conceptele lingvistice și toate ce privesc acest domeniu.
6. Ce a însemnat pentru tine obținerea mențiunii la Olimpiada de Lingvistică „Solomon Marcus” și cum te-ai pregătit pentru această competiție și cât timp ai dedicat studiului?
Atât în clasa a IX-a, cât și în a X-a, eram pe punctul calificării la etapa națională a olimpiadei de lingvistică, însă abia anul acesta s-au ivit roadele efortului cumulat din mai mulți ani. Cu ceva timp înainte de faza județeană a olimpiadei și vara mă pregăteam, studiind dintr-o carte renumită în rândul participanților la această olimpiadă, anume un ghid de pregătire scris chiar de unul dintre membrii comisiei. Faptul că am reușit să mă calific și să obțin o diplomă la nivel național a fost o adevărată onoare. În plus, niciodată nu aveam cu adevărat motiv să mă încred în forțele proprii privind această latură, căci era o pasiune relativ recentă și nu aveam multă experiență, însă această diplomă reprezintă o validare nemaipomenită pentru mine ca să pot să continui să experimentez și să învăț în acest domeniu.
7. Cum te-a sprijinit doamna prof. dr. Luminița Radu în parcursul tău academic?
Profesoara Luminița Radu a fost mereu alături de mine în pregătirea la această olimpiadă, din clasa a IX-a. Dumneaei este cea care mi-a arătat și recomandat cartea (ghidul de pregătire) , a creat modalități de corespondență între toți participanții la olimpiadă de lingvistică din rândul elevilor ei, m-a sprijinit în momentele în care necesitam timp de studiu pentru olimpiadă și cea care ne consulta des pentru a ne observa progresul.
8. Ce înseamnă pentru tine calificarea în lotul Asia Pacific Linguistics Olympiad (APLO)?
Calificarea în lotul APLO a reprezentat o adevărată surpriză pentru mine, căci nu cu mult timp înainte abia reușisem să mă calific la faza națională, darămite la faza internațională. Totuși, după aceste etape parcurse, am înțeles că, deși este o mare onoare să am oportunitatea de a participa la aceste concursuri, farmecul adevărat al lingvisticii și al competițiilor stă mai degraba în spatele distracției rezolvării problemelor. Calificarea această sper să îmi deschid noi căi în domeniul lingvisticii, căci este într-adevăr un domeniu îndrăgit de către mine.
9. Cum diferă această competiție internațională față de etapa națională?
În primul rând, lotul este redus de la 280 de participanți la faza națională (dintre care 140 de la liceu). Primele 20 de punctaje au fost alese din acești 140 de candidați pentru a fi înscriși la o proba de baraj pentru următoarea etapă, anume IOL (International Linguistics Olympiad/Olimpiada Internațională de Lingvistică). Numărul problemelor și timpul alocat este, de asemenea, diferit. Pentru faza națională am avut 3 probleme și 4 ore, adică cel puțin o oră pentru fiecare și încă una de distribuit după nevoie. La această fază APLO, am avut 5 probleme și 5 ore, adică mai mult probleme și mai mult timp, dar proporțional mai puțin, deoarece nu puteam aloca decât o singură oră fiecărei probleme.
7. Ce calități consideri că sunt esențiale pentru a avea succes în lingvistică?
Consideră că intuiția, perspicacitatea, imaginația, experiența relevantă, dar mai ales o minte deschisă, care nu refuză de la bun început anumite posibilități și poate analiza situația din mai multe unghiuri sunt cele mai importante calități în acest sens.
8. Cum reușești să îmbini activitățile școlare cu cele extracurriculare și performanța?
Planificarea este cheia, în opinia mea. Îmi las marje de timp pentru ieșiri sau alte activități spontane, dar am un program bine stabilit pentru diferitele arii de interes sau studii. Spre exemplu, luni și miercuri sunt dedicate limbii turce, sâmbătă teatrului și tot așa.
9. Ce rol au avut participările la alte olimpiade și proiecte în formarea ta?
Fiecare concurs și competiție ne formează automat, deoarece toate sunt simulări ale celorlalte încercări și dificultăți ale vieții și forme de testare prin care ne observăm aptitudinile. Prin urmare, orice concurs la care am participat m-a învățat ce înseamnă să lucrez contratimp, eficient și cu stresul examinării, pe lângă alte lecții legate de pregătire ca învățarea eficientă, împărțirea sarcinilor și altele.
10. Cum te-au ajutat experiențele internaționale (precum Erasmus sau proiectele educaționale) în dezvoltarea ta?
Sunt și voi fi în continuare recunoscător tuturor experiențelor la care am reușit să fiu părtaș, întrucât acestea m-au format radical, neputând fi comparate cu orice alt tip de experiență de înțelegere și empatizare. Pot spune că după fiecare dintre aceste trăiri, am început să văd viața, oamenii din jur și psihologia omului cu alți ochi. Componenta evidentă aici este și latura culturală, care nu poate rămâne nemenționată. Am aflat atât de multe despre aceste două culturi, dar nu mai, deoarece uneori se întâmplă să luăm de bun calitățile, trăsăturile, obiceiurile (și altele) celor din jurul nostru drept o normalitate, însă doar văzând cu ochii proprii putem să gonim aceste presupoziții.
11. În paralel, ai obținut rezultate și la chimie și statistică. Cum îți alegi domeniile de interes?
Așa cum am mai menționat, nu consider că pasiunile trebuie să aibă un echivalent în alta sau vreo similitudine între ele, eu însumi apreciez diversitatea în domeniile de interes ale celorlalți. Chiar în zona limbilor prefer limbi cât mai diferite și distanțate genetic, întrucât, în loc să mi se pară mai ușor, fiind mai apropiate, le încurc foarte ușor mai degrabă. Chimia este o pasiune oarecum inexplicabilă. Cu mult înainte să încep această materie în clasa a VII-a, doar din auzite, mi-a plăcut ideea foarte mult și, deși poate m-am forțat la început să îmi placă materia, până la urmă chiar am apreciat-o. Pot spune că este printre singurele științe exacte cu care rezonez la nivel fundamental, căci eu o văd drept o punte între fizică și biologie, combinând părțile cele mai bune din amândouă. Cât despre statistică, recunosc că am rezonat mult mai mult cu partea matematică și de cercetare (+implicații efective în viața reală) decât cu graficele, analiza sau interpretarea. Prin urmare, această olimpiadă a reprezentat mai degrabă un test al aptitudinilor mele generale decât o pasiune.
12. Cum arată o zi obișnuită pentru tine în perioadele de pregătire intensă?
În mod obișnuit, pregătirile mai intense au loc cu câteva săptămâni înainte de fazele olimpiadei. În cazul în care nu sunt nevoit să frecventez și orele de curs de la școală, decurge astfel: mă trezesc la o oră oarecare dimineața și după o rutină banală îmi încep studiile printr-un subiect sau două din cartea de pregătire, apoi, după cină încă unul din cele de internet (ONL sau APLO) , iar seara lucrez subiecte mai aparte, de natură variată, tipic care necesită mai multă creativitate sau gândire profundă, deoarece consideră că ideile îmi vin cel mai ușor la aceste ore.
13. Ce planuri ai pentru viitor? Te vezi continuând în zona lingvisticii sau vei aborda un domeniu interdisciplinar?
Spre deosebire de percepția generală, lingvistica oferă deschideri în multe domenii, cum ar fi psihologie, interpretare/traduceri, biologie, lucru social, ghidaj, antropologie, istorie, arheologie și altele. Pe scurt, da , chiar mă văd profesând în acest domeniu, deoarece reprezintă pasiunea mea cea mai mare la momentul actual. Cel mai mult mă interesează zona de istorie, științe politice și lingvistică pură. De aceea aș dori să urmez atât o facultate, cât și un master în aceste domenii.
Citește și:
