Cum se vede de la Constanța reorganizarea administrativă a României. Ce spun șeful Consiliului Județean, vicepreședintele Asociației Comunelor din România și primarul celei mai mici comune din județ

O temă mai veche care vizează reorganizarea administrativă a României a fost readusă în discuție zilele trecute de conducerea Camerei de Comerț și Industrie a României, în contextul în care autoritățile statului lucrează la acest moment la un pachet de măsuri ce vizează reducerea cheltuielilor publice. Despre impactul pe care o astfel de modificare l-ar avea asupra localităților din județul Constanța am vorbit cu președintele Consiliului Județean Constanța – Mihai Lupu, cu președintele Asociației Comunelor din România – Filiala Constanța – Mariana Gâju, dar și cu primarul celei mai mici comune din județul nostru – comuna Dumbraveni, Stelian Clinciu. Discuția are loc în contextul în care, din cele 59 de comune din județul Constanța, 46 au sub 5.000 de locuitori. 

Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR) a transmis într-un comunicat remis marți, 18 aprilie, că este necesară o reorganizare administrativă a României prin reducerea numărului de județe de la 42 la 15, prin redefinirea comunei ca localitate cu cel puțin 5.000 de locuitori și a orașului ca localitate cu minimum 10.000 de locuitori. Astfel se va face o mai bună gestionare a bugetului de stat și vor scădea cheltuielile administrative, susține CCIR.

Tot CCIR consideră că reorganizarea administrativă „ar trebui să devină o axă prioritară pentru guvernanți“.

În acest sens, a făcut „un apel către autoritățile statului român cu privire la problema lipsei banilor de la bugetul de stat” și și-a exprimat „îngrijorarea față de situația bugetară prezentată de către Ministerul de Finanțe”, deoarece „România riscă să piardă cele mai importante avantaje pe care le are: predictibilitatea și fiscalitatea redusă”.

La nivelul județului Constanța, din cele 59 de comune, 46 au sub 5.000 de locuitori. Există însă și comune care au peste 10.000 de locuitori și ar putea căpăta statutul de oraș. Vorbim despre localități precum Cumpăna, Valu lui Traian, chiar și despre Mihail Kogălniceanu care are aproape 10.000 de locuitori.

Mariana Gâju: „Eu nu sunt de acord cu această posibilă reorganizare„

Am luat legătura cu președintele Consiliului Județean Constanța – Mihai Lupu, cu președintele Asociației Comunelor din România – Filiala Constanța – Mariana Gâju și vicepreședinte la ACoR, dar și cu primarul celei mai mici comune din județul nostru – comuna Dobromir, Stelian Clinciu, vizat, la fel ca și ceilalți 45 de colegi de-ai săi din județul Constanța de această posibilă măsură readusă în prim plan de Camera de Comerţ şi Industrie a României.

I-am întrebat pe cei trei cât de benefică ar fi pentru județul Constanța și pentru localitățile componente o astfel de reorganizare teritorială, dar și despre perspectiva ca această măsură să fie implementată.

„Eu nu sunt de acord cu această posibilă reorganizare având în vedere că există în jur de 1.000 de comune în România care au până în 5.000 de locuitori, din totalul celor 2.862. Putem lua de bază și să mergem mai departe la modelul francez, modelul german care au aceste UAT-uri cu număr mic de locuitori. Nu trebuie să mergem după modelul polonez unde, cea mai mică comunitate este de 7.000 de locuitori. Și în cazul lor, toate proiectele de dezvoltare, de infrastructură, se realizează cu bani de la guvern. Comunele mai mici de 7.000 beneficiază de un aparat mai mare al primarului și au specialiști care accesează fonduri. 

Conform Constituției, unificarea, reorganizarea teritorială e permisă doar prin referendum, cu acordul populației. Se vor face cheltuieli multe la nivelul fiecărui UAT. Există îngrijorare asupra acestui subiect pentru primarii comunelor mici.

Eu nu sunt de acord cu acest subiect, doar dacă va fi respectată Constituția, respectiv referendum care să fie validat”, ne-a declarat primarul comunei Cumpăna, Mariana Gâju.

Președintele CJC: „Acest deziderat este un act de voință politică„

La rândul său, președintele Consiliului Județean Constanța, Mihai Lupu, ne-a declarat că pentru realizarea unei astfel de reforme este nevoie de curaj iar în acest context trebuie prezentate atât avantajele cât și dezavantajele unei astfel de reorganizări:

„Această reorganizare este un proces îndelungat. Una este reforma teritorială, alta e reforma instituțiilor. Toți factorii decidenți – politic, guvernamental, economic, trebuie să se așeze la masă să stabilească ce fel de reformă se dorește.

Din punctul meu de vedere multe proiecte se blochează din cauza numărului insuficient de locuitori pentru ca UAT-urile să poată aplica.

Un astfel de proiect trebuie abordat cu curaj, cu demnitate, trebuie prezentate avantajele și dezavantajele lui și trebuie asumat de toate partidele politice.

O perspectivă a reorganizării trebuie foarte bine analizată în funcție de ceea ce se dorește pentru dezvoltarea României. Acest deziderat este un act de voință politică din punctul meu de vedere. Dacă se vrea dezvoltarea României, acest lucru se poate face prin dezvoltarea proiectelor regionale”, ne-a declarat președintele Consiliului Județean, Mihai Lupu.

Cum se văd lucrurile din comuna Dumbrăveni

Am stat de vorbă și cu primarul celei mai mici comune din județul Constanța, Dumbrăveni, Stelian Clinciu, care consideră că o reorganizare administrativă și teritorială ar fi necesară.

„Ar trebui să se ia o hotărâre până la capăt în acest sens. Acum, dacă e doar o discuție… mă abțin. Asta nu se va întâmpla mâine, este clar. Eu m-am lovit de foarte multe în calitate de primar al unei comune mici, plecând chiar și de la alocările bugetare, indiferent de natura lor”, ne-a spus primarul comunei. La nivelul localității sale, în ultimii șapte ani, de când ocupă funcția de primar, populația comunei a scăzut cu aproape 300 de persoane.

Cât despre perspectiva implementării unei astfel de măsuri, cei trei reprezentanți ai instituțiilor publice s-au ferit a preciza o perioadă de timp în care o astfel de măsură ar putea prinde contur.

În cele ce urmează vă prezentăm lista comunelor sub 5.000 de locuitori din județul Constanța, potrivit ultimului recensământ al populației din 2021, este următoarea:

Adamclisi – 2.044 de locuitori, Albești – 3.464 locuitori, Aliman – 2.434 locuitori, Amzacea – 2.454 locuitori, Bărăganu – 1.916 locuitori, Castelu – 4.215 locuitori, Cerchezu – 1.256 locuitori, Chirnogeni – 2.959 locuitori,  Ciobanu – 3.721 locuitori, Ciocârlia – 3.110 locuitori, Comana – 1.639 locuitori, Costinești – 3.121 locuitori, Crucea – 3.010 locuitori, Cuza Vodă – 4.116 locuitori, Deleni – 2.223 locuitori, Dobromir – 3.317 locuitori, Dumbrăveni – 453 locuitori, Fântânele – 1.368 locuitori, Ghindărești – 1.924 locuitori, Grădina – 940 locuitori, Gârliciu – 1.619 locuitori, Horia – 942 locuitori, Independența – 2.595 locuitori, Ion Corvin – 1.715 locuitori, Istria – 2.321 locuitori, Lipnița – 2.876 locuitori, Mereni – 2.054 locuitori, Mihai Viteazu – 3.155 locuitori, Mircea Vodă – 4.907 locuitori, Nicolae Bălcescu – 4.779 locuitori, Negru Vodă – 4.616 locuitori, Oltina – 2.241 locuitori, Ostrov – 4.586, Pantelimon – 1.632 locuitori, Pecineaga – 3.187 locuitori, Peștera – 3.127 locuitori, Rasova – 3.347 locuitori, Saligny – 2.058 locuitori, Saraiu – 1.082, Săcele – 1.987 locuitori, Seimeni – 1.872 locuitori, Siliștea – 1.185 locuitori, Târgușor – 1.375 locuitori, Topalu – 1.517 locuitori,  Tortoman – 1547 și Vulturu – 679 locuitori.

Față de anul 2011, populația județului Constanța a scăzut cu 4,11%.

Sursa: Hotnews