INTERVIU cu prefectul județului Constanța, Adrian Teodor Picoiu, bilanț după un an intens în fruntea instituției
Administrație locală
La un an și o lună de la preluarea funcției de prefect al județului Constanța, Adrian Teodor Picoiu marchează un moment important de bilanț. De la organizarea alegerilor și gestionarea situațiilor de urgență, până la supravegherea legalității actelor administrative și implicarea în probleme sensibile ale comunităților locale, activitatea ultimelor luni a fost una intensă și diversă. În interviul acordat Ziarului Amprenta, prefectul județului Constanța vorbește despre modul cum a resimțit trecerea de la administrația locală la poziția de reprezentant al Guvernului în teritoriu, despre provocările întâlnite în tot acest răstimp, colaborarea cu primăriile, stadiul acțiunilor în instanță legate de actele de urbanism, situațiile semnalate de cetățeni și planurile pentru anul viitor.
1. S-a împlinit un an de când dețineți funcția de Prefect al județului Constanța, în primul rând, vă rog să ne faceți un bilanț al activității Prefecturii Constanța din ultimul an. Cum a fost trecerea de la activitatea pe care o desfășurați anterior la cea de reprezentant al Guvernului în teritoriu?
Am fost onorat să fiu numit în această funcție.
Propunerea de numire în funcția de prefect a venit de la președintele PNL Constanța, Bogdan Huțucă, m-am simțit onorat, fără să fi fost vreo negociere anterioară.
Eu veneam din Organizația Locală PNL Techirghiol, președintele de acolo este primarul, Iulian Soceanu, și el a fost la fel de surprins ca și mine de propunere.
Inițial, numirea s-a făcut pentru o perioadă scurtă, pentru continuitate, pentru că fostul prefect a devenit senator, și trebuiau organizate alegerile prezidențiale.
După cum se știe, alegerile s-au prelungit până în mai 2025, astfel că s-a prelungit și perioada numirii în funcție, drept urmare și astăzi sunt în funcția de prefect. S-a împlinit un an și o lună.
Anterior, eu am fost consilier local 20 de ani la Techirghiol.
Principala activitate a Instituției Prefectului este verificarea legalității hotărârilor de Consiliu Local ale UAT-urilor din județ. În calitate de consilier, în 20 de ani am trecut prin toate hotărârile posibile.
De asemenea, am fost și director al Administrației Domeniului Public și Privat din Techirghiol, ceea ce m-a ajutat foarte mult pentru a face față cu succes provocărilor întâmpinate în ceea ce privește hotărările de Consiliu Local. Prin prisma activității mele, m-am ocupat de situații de urgență – deszepeziri, inundații.
Ultimul loc de muncă pe care l-am avut, de la care am venit în funcția de prefect, a fost la Asociația Dezvoltare Intercomunitară Dobrogea. Prin prisma acestei activități, interacționam cu toți primarii din județ, probabil și asta a contat în nominalizarea pentru funcția de prefect.
Este o onoare să fiu prefect al județului Constanța, sunt activități de tot tipul, este foarte diversificată activitatea. Cred că până acum le-am gestionat corespunzător, nu știu să fi avut reclamații.
2. Cea mai mare provocare pe care ați avut-o, în acest an, care a fost?
Toate activitățile au fost provocatoare, inclusiv organizarea alegerilor, inclusiv Comisiile de Fond Funciar, unde am ținut lunar ședințe pentru a duce lista cu revendicări și retrocedări de teren aproape la zi. S-au diminuat solicitările, dar mai avem spre analiză. După cum se știe Comisiile locale de Fond Funciar trimit către Comisia Județeană care validează sau nu cererile.
Suprafețe de teren nu prea mai există, dar în prezent, cei de la OCPI lucrează la cadastru sistematic și mai descoperă suprafețe de teren mai mici sau mai mari, care se vor introduce în Fondul de Rezervă al Comisiei locale de fond.
3. Ce situații grave v-au fost aduse la cunoștință sau le-ați descoperit în această perioadă? Ce ne puteți spune despre situația unei pășuni din Gârliciu îngrădită de autoritățile din Ciobanu?
Nu pot să vă dau exemple concrete, au fost destule situații, de tot felul.
Cu privire la situația de la Gârliciu la care faceți vorbire, există o plângere făcută la IPJ Constanța. Terenul este oficial, la acest moment, în proprietatea comunei Gârliciu. Au fost câteva tentative de îngrădire a pășunii, la acest moment ancheta este în curs.
După cum se știe, prefectul nu are relație de subordonare cu primarii și nici ei către mine, la fel cu Consiliile locale și județene, după caz. Eu nu pot interveni mai mult în această situație, trebuie să așteptăm să se soluționeze ancheta.
Însă, după cât am studiat, terenul la care se face referire este al primăriei Gârliciu. Tocmai de aceea, acel gard a fost desființat de fiecare dată când au fost prezente acolo instituții ale statul. Instanța este însă suverană!
4. Ce tipuri de petiții ajung la Instituția Prefectului?
Tot felul de petiții ajung la noi. Spre exemplu, vara trecută, un cetățean ne-a transmis o petiție în cuprinsul căreia își arăta nemulțumirea cu privire la situația algelor din Marea Neagră. Ne spunea că el a venit la mare, a cheltuit și nu se poate bucura de apa mării…
Sunt petiții legate de terenuri, de drepturi de ajutor social, despre faptul că oamenii vor bani de la primării pentru navetă, despre orice…
Avem petiții și pentru că fac copiii gălăgie pe stradă, că latră câinele de la etaj…. În opinia oamenilor, prefectul trebuie să rezolve tot, inclusiv locuințe sociale…
În medie, în fiecare zi ne parvin aproximativ 10 petiții…
Cetățenii apelează la Prefectură în disperare de cauză, pentru că sunt nemulțumiți de răspunsurile altor autorități. Chiar dacă răspunsurile acestora sunt conform legii, oamenilor nu le convine asta, și ei cred că Prefectul poate să intervină peste instituții și să le rezolve problemele.
5. În această toamnă, Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții din Senatul României a avut două întâlniri la Constanța pe care le-ați găzduit. Cum ați gestionat această situație?
A fost o invitație adresată de către Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții din Senatului României. I-am primit și am organizat întâlniri cu toți factorii decidenți.
Petițiile s-au dovedit, totuși, a fi nefondate. Ulterior, am stabilit împreună cu senatorii din comisie, pe viitor, dacă vor mai avea petiții legate de județul Constanța, acestea să fie transmise mai întâi către Prefectură și noi să le răspundem.
Dacă nu vor fi mulțumiți de răspunsul nostru, îi așteptăm cu drag la Constanța.
Ambele petiții nu trecuseră pe la Prefectură, ci au fost trimise direct către Comisie.
Am colaborat bine cu comisia și ne-am înțeles, doar că lucrurile trebuie totuși să urmeze procedura.
6. În ceea ce privește problemele legate de mediu, aproape zilnic sunt semnalate situații pe rețelele de socializare în legătură cu diferite tipuri de poluare în varii locuri din județ. Cum sunt acestea gestionate?
Această chestiune este extrem de importantă pentru comunitate – poate chiar cea mai importantă. Din păcate, prețul pentru colectarea gunoiului nu este foarte mare, din punctul meu de vedere, mai ales că vin din domeniu, iar oamenii încă evită să arunce deșeurile în mod corespunzător și preferă, uneori, să le îngroape la marginea satului.
Periodic se descoperă așa-zise gropi vechi de gunoi, care sunt închise, iar Garda de Mediu își face treaba. Recent am avut un caz pe malul de la Tuzla, unde au fost aruncate deșeuri inerte; situația s-a rezolvat, au fost luate măsurile necesare și terenul a fost eliberat.
Aici intervenim noi.
Din câte cunosc, județul Constanța este unul dintre cele mai norocoase la nivel național, deoarece are trei gropi de gunoi. Sunt județe în țară care nu au niciuna. Cu toate acestea, încă există reticență în a transporta deșeurile acolo unde trebuie.
7. Fostul prefect al Constanței a demarat o amplă acțiune în contencios administrativ ce viza certificatele de urbanism și autorizațiile de construire pentru imobile din Mamaia Nord/Năvodari. Care este stadiul actual al demersurilor din instanță?
A fost o acțiune a Inspectoratului de stat în Construcții, în cadrul căreia au fost controlate peste 200 de autorizații, unde s-au constatat anumite probleme. ISC-ul a adus la cunoștința Instituției Prefectului acea situație care a atacat în instanță respectivele acte de urbanism.
În prezent, Serviciul Juridic al Instituției Prefectului – Județul Constanța are 153 de acțiuni în instanță pentru imobile din Mamaia Nord – Năvodari.
Dosarele sunt în diferite stadii – aproximativ 10 (toate supraetajări) sunt definitive – câștig de cauza pentru Instituția Prefectului, iar în alte 50 este admisă acțiunea pe fond. Avem pierdute 13, însă doar pentru faptul că aspectele reclamate au fost remediate în timpul procesului.
Tot ce vine de la ISC, noi atacăm în instanță. Controalele continuă, însă nu doar pe zona Năvodari. În baza rapoartelor ISC, am avut acte de urbanism atacate și pe zona Constanța, Năvodari, Mangalia.
8. Cum colaborați cu primarii și Consiliile Locale? Ce ne puteți spune despre hotărârile de Consiliu Local atacate în instanță de Instituția Prefectului?
Foarte bine colaborăm. Am o relație foarte bună cu toți primarii din județ, indiferent de culoare politică, la fel și cu Consiliile Locale.
Chiar dacă au fost atacate în instanță diverse hotărâri de Consiliu Local, eu cred că un lucru explicat la timpul lui, este mai valoros decât o ceartă.
Peste 35 de hotărâri de Consiliu Local din tot județul au fost atacate în instanță în 2025, pe diverse teme: superficii, comisii de licitații, regulamente, inventarierea domeniului public si/sau privat).
În ceea ce privește hotărârile atacate pe superficie … îi înțeleg și pe domnii primari și Consiliile Locale, sunt câteva chestiunile nelămurite prin Codul Administrativ.
Unul dintre proiectele mele vizează modificarea Codului Administrativ, cu sprijinul parlamentarilor. Este vorba despre clarificarea dreptului de superficie, care nu este suficient reglementat în forma actuală a codului. De asemenea, schimbul de terenuri în interes public nu mai este clar definit și, în prezent, este interzis.
Există și o altă problemă legată de tinerii căsătoriți: dacă doreau să vândă locuința, nu o puteau face, deoarece terenul fusese acordat gratuit. Ei puteau vinde construcția, însă terenul nu putea intra în patrimoniul cumpărătorului. În aceste condiții, reglementarea dreptului de superficie trebuie clarificată în Codul administrativ.
Am inițiat demersuri în acest sens și am avut discuții cu cei care au elaborat Codul administrativ în 2019, adoptat în 2020. Urmează să mai avem câteva întâlniri. Au fost făcute demersuri și de către Asociația Comunelor, Municipiilor și Orașelor, precum și de către asociațiile de primari. Toată lumea face front comun, deoarece problemele pe care le avem noi se regăsesc în întreaga țară.
Primarii ne cer sprijin în ceea ce privește elaborarea hotărârilor de Consiliu Local indiferent despre ce vorba. Înainte să emită hotărârea, au venit să ne sfătuim.
În rest, în ceea ce privește fondurile din rezerva de stat, există numeroase solicitări, însă acolo putem să îi ajutăm pe primari doar cu întocmirea proiectului de hotărâre, urmând ca Guvernul, în funcție de fondurile disponibile, să decidă cui îi alocă. În situații de urgență, la fel ca în cazul inundațiilor care au avut loc, i-am ajutat cu containere pentru locuit, cu evacuarea apei și cu tot ceea ce au solicitat ca necesar.
Totodată, îi mai ajutăm și la întocmirea regulamentelor de organizare/funcționare a Consiliilor Locale, a agențiilor economici după raza lor. Vara trecută a fost o problemă legată de funcționarea magazinelor alimentare în stațiuni, o situație pe care am dezbătut-o și pe care continuăm să o punem la punct.
Recent, am avut o ședință cu autoritățile – ISC, ISU Dbrogea, CJPC Constanța, DSP Constanța, DSVSA Constanța, un consilier de la Ministerul Economiei și un altul de la Turism, și cu primarii zonei costiere pentru delimitarea zonei de stațiune pentru ca să nu mai fie discuții legate de a avea sau de a nu avea voie să funcționezi cu un magazin tip alimentară – de exemplu.
A fost o primă întâlnire pentru pregătirea sezonului Estival 2026 fiindcă nu mai vreau să ne prindă nepregătiți.
Această delimitare a zonei costiere o va face Ministerul Mediului, prin ANAR, iar delimitarea zonei de stațiune revine UAT-urilor prin PUZ și PUG. La această problemă se lucrează intens. Eu sper ca anul acesta să se facă această delimitare, urmând să se facă licitațiile pentru sectoarele de plaje, să se amenajeze….
Ministerul Mediului are cele mai multe atribuții în această situație. Eu am discutat cu doamna ministru, este implicată și sper să ducă la bun sfârșit.
Trebuie să fie făcute și anumite propuneri pentru modificări legislative.
Le-am dat termen până pe 31 ianuarie 2026 să ne trimită propunerea legislativă și noi să o înaintăm.
9. Cum vă pregătiți instituțional pentru sezonul rece?
S-au făcut planuri de dezăpezire, cei de la ISU au fost în control la UAT-uri care și-au cumpărat material de derapant, au făcut contracte de închirere pentru că nu toate UAT-urile au mașini de intervenție. Cei care au contracte de dezăpezire – cum e Constanța, Năvodari, Mangalia, au deja cu cei de la salubrizare din zonă și montează pluguri pe mașinile de salubrizare, sunt pregătiți. Acum să vedem și ce iarnă vom avea, încălzirea globală înseamnă fenomene extreme. S-ar putea să avem un episod, s-ar putea să nu avem, dar trebuie să fim pregătiți.
10. Ce mesaj transmiteți cetățenilor județului?
Să aibă încredere în Instituția Prefectului și în instituțiile Statului că își fac treabă.
Ministerul Afacerilor Interne și cu structurile sale ne facem treaba 100%. Oamenii să aibă încredere!
Citește și:
LIVE FOTO Adrian Picoiu a depus jurământul în calitate de prefect al județului Constanța
