MINUTA Foștii primari din Ghindărești, ACHITAȚI definitiv de judecători. De la ce pornise dosarul

Administrație locală
Vasile Simion și Adrian Vartolomei, ambii foști primari ai comunei constănțene Ghindărești, au fost achitați definitiv astăzi, 26 februarie 2025, de către magistrații de la Curtea de Apel Constanța.
Cei doi foști primari din Ghindărești, alături de Gheorghe Oancea, fost referent urbanism și registru agricol Ghindărești, dar și de specialistul cadastrist Andrei Ioniță au fost trimiși în judecată de procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța.
În esență, acuzațiile aduse foștilor primari și funcționari publici din Ghindărești de către procurorii constănțeni vizau abuz în serviciu sau complicitate la abuz în serviciu.
Spus pe scurt, anchetatorii spuneau că ar fi încălcat dreptul la proprietate al unui localnic, „cauzând cu această ocazie o pagubă persoanei vătămate evaluată la suma de 168.287 lei, echivalentul terenului dobândit în mod ilicit și injust de UAT Ghidărești, fapte comise în perioada 2010- la zi“ (conform rechizitoriului trimis în instanță).
La data de 17 iulie 2024, însă, Judecătoria Hârșova a decis achitarea foștilor primari și ai celorlalți acuzați din dosarul de la Ghindărești, apreciind, conform Hotărârii 88/2024, că fapta nu este prevăzută de legea penală.
Hotărârea luată în primă instanță de Judecătoria Hârșova a fost confirmată astăzi, 26 februarie 2025, de către magistrații de la Secția Penală a Curții de Apel Constanța, care au respins ca nefondat apelul procurorilor împotriva sentinței inițiale legate de cazul de la Ghindărești.
Iată minuta deciziei de astăzi a Curții de Apel Constanța cu privire la cazul de la Ghindărești:
„În baza art.421 pct. 1 lit. b Cod de procedură penală, respinge apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Hârșova împotriva sentinței penale nr.88/17.07.2024 pronunțată de Judecătoria Hârșova în dosarul penal nr.2010/842/2019, ca nefondat.
În baza art. 275, alin. 3 Cod Procedură Penală, cheltuielile judiciare avansate de stat în apelul Parchetului vor rămâne în sarcina acestuia.
În baza art.272 Cod de procedură penală onorariul apărătorului din oficiu av.(…) în sumă de 998 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă“

Amintim, hotărârea primei instanțe cu privire la foștii primari și funcționari publici din Ghindărești a fost luată în iulie 2024.
Hotărârea primei instanțe în cazul de la Ghindărești
Iată minuta Hotărârii 88/2024 a Judecătoriei Hârșova, ce a fost azi confirmată prin decizia Curții de Apel:
„Cu privire la chestiune prealabilă:
Admite – în parte – cererea formulată de inculpatul S.V. în contradictoriu cu Comisia Judeţeană pentru Stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Constanța, Comisia Locală de fond funciar Ghindăreşti şi cu partea civilă L.B.
Constată nulitatea absolută parţială a titlului de proprietate nr.1356/17.02.2004 eliberat de Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Constanţa cu privire la suprafaţa de 7.000 m.p. teren arabil extravilan situat în tarlaua (sola) 2, parcela 18, cu următoarele vecinătăți:
- la Nord-Dc 380, la Est-De 418/1, la Sud-De 418 şi
- la Vest-A18.
În baza art. 396 alin. 7 raportat la art. 16 alin. 1 lit. b) teza I Cod procedură penală;
Achită pe inculpatul S.V. (date de identificare)pentru infracţiunea de abuz în serviciu în formă continuată, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art.297 Cod penal, cu aplicarea art.35 Cod penal şi cu aplicarea art.5 Cod penal privind legea penală favorabilă, în referire la modificările aduse Codului penal prin Legea nr.200/2023 şi pentru infracţiunea de fals intelectual prev. de art.321 Cod penal, în referire la actul material reprezentat de modalitatea de emitere a adresei nr. 140 din 25 ianuarie 2017, adresată Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, întrucât faptele nu sunt prevăzute de legea penală.
Achită pe inculpatul V.A. (date de identificare)pentru infracţiunea de abuz în serviciu în formă continuată, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art.297 Cod penal, cu aplicarea art.35 Cod penal şi cu aplicarea art.5 Cod penal privind legea penală favorabilă în referire la modificările aduse Codului penal prin Legea nr.200/2023, întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.
Achită pe inculpatul O.G.(date de identificare) pentru complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu în formă continuată, prev. de art. 48 alin.1 Cod penal în referire la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art.297 Cod penal, cu aplicarea art.35 Cod penal şi cu aplicarea art.5 Cod penal privind legea penală favorabilă în referire la modificările aduse Codului penal prin Legea nr.200/2023, întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.
Achită pe inculpatul I.A.(date de identificare)pentru complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu în formă continuată, prev. de art. 48 alin.1 Cod penal în referire la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art.297 Cod penal, cu aplicarea art.35 Cod penal şi cu aplicarea art.5 Cod penal privind legea penală favorabilă în referire la modificările aduse Codului penal prin Legea nr.200/2023, întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.
În baza art. 397 alin. 1 raportat la art. 25 alin. 5 Cod procedură penală;
Lasă nesoluționată acțiunea civilă exercitată de partea civilă L.B.(date de identificare). În baza art.272 alin.1 Cod procedură penală; Dispune avansarea din fondurile Ministerului Justiţiei către Baroul Constanţa a sumei de 868 lei – onorariu avocat oficiu pentru inculpatul O.G.pentru judecata pentru avocat L. M.-delegaţie seria AV nr.13/04.02.2021.
În baza art. 275 alin. 3 din Codul de procedură penală;
Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicarea hotărârii.
Pronunțată, după redactare, prin punerea hotărârii la dispoziţia părţilor, a persoanei vătămate şi a procurorului, prin mijlocirea grefei instanţei azi, 17 iulie 2024.
Document: Hotarâre 88/2024 17.07.2024“

Cum au motivat judecătorii hotărârea luată în cazul foștilor primari din Ghindărești
În motivarea hotărârii inițiale cu privire la terenul din Ghindărești, magistrații de la Judecătoria Hârșova au arătat, printre altele, că „în condițiile în care din cuprinsul textelor de lege a căror încălcare li se impută inculpaţilor nu rezultă în mod concret anumite atribuții de serviciu ale acestora, nu se poate aprecia că legislația primară avută în vedere de Ministerul Public ar statua cu privire la un anumit comportament interzis funcționarului public la momentul întomcirii faptelor pretins ilicite, un astfel de comportament neputând fi stabilit, eventual, prin raționamente de natură substitui sau complini neclaritatea normei juridice“.
„Nu se poate aprecia că normele juridice menționate ar fi neclare, ci doar că acestea au o aplicabilitate extrem de generală și nu prevăd în mod explicit, neechivoc și relativ precis conduita interzisă funcționarului public în îndeplinirea raporturilor de serviciu“, au spus judecătorii cu privire la faptele imputate foștilor primari din Ghindărești.
În continuare, instanța a arătat cu privire la dosarul din Ghindărești că „în aceste condiții, chiar dacă normele din legislația secundară nu sunt excluse din sfera actelor susceptibile de a completa norma penală, astfel de acte nu ar putea decât să detalieze prevederile normei primare, ceea ce, în cauza de față, nu este posibil, pe de-o parte pentru că titularul acțiunii penale nu a avut în vedere astfel de norme la formularea acuzației, iar pe de altă parte deoarece prevederile art.44 din Constituţie, art.1 Protocolul 1 ####, art.63 alin.1 lit.a) şi alin.5) lit.d) din Legea nr. 215/2001 (în vigoare la data faptelor) nici măcar nu schițează vreun set de atribuții de serviciu care să poată fi detaliate de o eventuală legislație secundară“.
„Prin urmare, instanța nu poate reține existența unor încălcări a atribuțiilor de serviciu ale inculpaţilor, presupuşi autori ai faptei de abuz în serviciu, care să constituie elementul material al infracțiunii de abuz în serviciu, întrucât principiul legalității incriminării impune ca numai legiuitorul primar să poată stabili conduita pe care destinatarul legii este obligat să o respecte“, au spus judecătorii cu privire la ancheta desfășurată de PCA Constanța legat de cazul din Ghindărești.
„În aceste condiții, în lipsa tipicității faptei de abuz în serviciu reținute a fi comisă fără vinovăție de către autori (###### ###### şi ########## ######), ca urmare a lipsei elementului material al laturii obiective a acestei fapte, nici fapta de complicitate la abuz în serviciu, de care sunt acuzaţi inculpaţii ###### ######## şi ###### ###### nu sunt tipice, dat fiind caracterul accesoriu al participației penale, fapta unui eventual instigator/complice putând dobândi relevanță din punct de vedere al legii penale numai din momentul în care autorul comite, în formă consumată sau în forma unei tentative incriminate, fapta tipică la care instigatorul a determinat comiterea acesteia de către autor, respectiv la comiterea căreia complicele a înțeles să înlesnească“, au spus judecătorii legat de foștii primari din Ghindărești.
În final, judecătorii au spus legat de cazul din Ghindărești că „reținând că autorilor infracțiunii de abuz în serviciu nu le pot fi imputate încălcarea unor atribuții de serviciu specifice, prevăzute de lege, lipsind astfel tipicitatea infracțiunilor imputate inculpaților ###### ###### şi ########## ######, instanţa constată că fapta nu este prevăzută de legea penală, astfel că face de prisos analiza celorlalte trăsături esențiale ale infracțiunii“.
Astăzi, cazul foștilor primari din Ghindărești a fost închis definitiv, prin decizia luată de judecătorii de la Curtea de Apel Constanța.
Conform legislației în vigoare în România, orice persoană se bucură de prezumția de nevinovăție. „Orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăției sale printr-o hotărâre penală definitivă“ (Art. 4, alin. 1 Codul de procedură penală).
Sursa foto: Facebook.com
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:






