Ce comune din județul Constanța ar putea fi desființate în urma reorganizării administrativ-teritoriale inițiate de PSD

Mai multe comune ar putea fi desființate în județul Constanța în urma reorganizării administrativ teritoriale anunțate zilele trecute de PSD. Reorganizarea administrativ-teritorială este un subiect dezbătut de mulți ani în spațiul public, argumentele principale fiind de ordin economic: ar permite o descentralizare și o debirocratizare reale și ar elimina costuri cu primării în localități foarte mici. Premierul Marcel Ciolacu a confirmat zilele trecute faptul că în această sesiune parlamentară dorește să fie elaborat un proiect de lege care vizează reorganizarea administrativ-teritorială a României. Unii dintre primarii comunelor mici din județul Constanța consideră normală această măsură, însă alții consideră că într-un astfel de proiect trebuie să se țină cont de specificul fiecărei localități în parte, dacă, de exemplu, acestea ar putea să se susțină financiar sau nu.

Reorganizarea administrativ-teritorială este un subiect dezbătut de mai mulți ani, cu predilecție în perioada imediat următoare alegerilor.

De-a lungul timpului au fost depuse mai multe proiecte legislative pentru reorganizarea administrativ-teritorială, însă niciunul nu a ajuns să treacă de vreun vot în Parlament, principalii oponenți fiind UDMR. Politicienii maghiari nu doresc ca județele din așa numitul Ținut Secuiesc (Mureș, Harghita, Covasna) să fie grupate în regiuni diferite.

În octombrie 2024, USR a depus primele proiecte din pachetul legislativ pentru reforma administrativ-teritorială a României, potrivit unui comunicat transmis la acea vreme. Măsurile propuse includeau reducerea numărului de județe și de localități, dar și reorganizarea Bucureștiului, astfel încât să rezulte un stat mai mic, cu mai puține instituții, în care banul public se cheltuie cumpătat.

Necesitatea de a reduce numărul de unități administrativ-teritoriale rezultă și din realitatea că 9 din 10 localități din România sunt falimentare în primul rând pentru că sunt prea mici.

Inițiativa de la acest început de an aparține PSD care, prin vocea președintelui partidului, Marcel Ciolacu, care a confirmat că în această sesiune parlamentară se dorește elaborarea unui proiect de lege ce vizează reorganizarea administrativ teritorială a României.

Proiectul va fi realizat de Marcel Ciolacu împreună cu o comisie constituită în interiorul PSD din care vor face parte președintele Camerei Deputaților, președintele Asociației Municipiilor, președintele Uniunii CJ-urilor, prim-vicepresedintele PSD Daniel Băluță, vicepremierul Marian Neacșu, doi primari PSD de orașe, doi primari de municipii și doi primari de comune. Comisia din cadrul PSD va realiza proiectul de lege, care ulterior va fi negociat în coaliția guvernamentală și apoi depus la Parlament.

42 de comune ar putea dispărea

Proiectul ar presupune comasarea localităților mici, sub 3000 sau 4000 de locuitori.

La nivelul județului Constanța, din cele 59 de comune, 42 de comune  au sub 4.000 de locuitori:

• Adamclisi – 2.044 de locuitori,
• Albești – 3.464 locuitori,
• Aliman – 2.434 locuitori,
• Amzacea – 2.454 locuitori,
• Bărăganu – 1.916 locuitori,
• Cerchezu – 1.256 locuitori,
• Chirnogeni – 2.959 locuitori,
• Ciobanu – 3.409 locuitori,
• Ciocârlia – 3.110 locuitori,
• Comana – 1.639 locuitori,
• Costinești – 3.121 locuitori,
• Crucea – 3.010 locuitori, 
• Deleni – 2.223 locuitori,
• Dobromir – 3.317 locuitori, 
• Dumbrăveni – 453 locuitori,
• Fântânele – 1.368 locuitori,
• Ghindărești – 2.557 locuitori,
• Grădina – 940 locuitori,
• Gârliciu – 1.376 locuitori,
• Horia – 942 locuitori,
• Independența – 2.595 locuitori,
• Ion Corvin – 1.715 locuitori,
• Istria – 2.321 locuitori,
• Lipnița – 2.876 locuitori,
• Mereni – 2.054 locuitori,
• Mihai Viteazu – 3.155 locuitori,
• Oltina – 2.241 locuitori, 
• Pantelimon – 1.632 locuitori,
• Pecineaga – 3.187 locuitori,
• Peștera – 3.127 locuitori,
• Rasova – 3.347 locuitori, 
• Saligny – 2.058 locuitori,
• Saraiu – 1.082 locuitori,
• Săcele – 1.987 locuitori,
• Seimeni – 1.872 locuitori,
• Siliștea – 1.185 locuitori,
• Târgușor – 1.375 locuitori,
• Topalu – 1.517 locuitori,
• Tortoman – 1.547 locuitori,
• Vulturu – 679 locuitori.

Vasile Delicoti: „Este foarte bună o reorganizare teritorială, dar trebuie gândită foarte bine astfel încât să fie funcțională”

Primarul comunei Poarta Albă, Vasile Delicoti, unul dintre cei mai vechi primari din județul Constanța, aflat la al cincilea mandat, susține o posibilă reorganizare administrativ teritorială.

„Reorganizarea teritorială eu am susținut-o din primul mandat, din 2008-2012. Nimeni nu a avut curajul să o facă. Este normală, trebuie făcută pentru că avem nevoie de primari și de unități administrativ-teritoriale puternice, cu buget important și care să însemne ceva.

Un primar cu o populație mică, practic nu poate face mare lucru, nu este eligibil pe foarte multe axe de finanțare din banii europeni. De aceea trebuie să devină puternice localitățile, pentru că așa se pot dezvolta. La un moment dat se vor finaliza, se vor termina practic și fondurile europene.

Mai avem 2028 – 2033, încă 5 ani de zile, după care nu se știe și nu știm dacă Uniunea Europeană ne va mai da pentru localități, pentru administrațiile locale, bani și în următoarea etapă de finanțare. Și atunci, pentru a putea face ceva în localitate, trebuie să ai buget local. Nu poți avea buget local decât dacă ești o localitate mare. Și se va face o foarte mare economie și automat vom trece și la digitalizare. Într-o comunitate mică este foarte greu să digitalizezi. În momentul în care ești o comunitate mare, atunci automat vom avansa și din punct de vedere al digitalizării. Este foarte bună o reorganizare teritorială, dar trebuie gândită foarte bine astfel încât să fie funcțională. Noi am avea de câștigat dacă am deveni oraș, pentru că sunt foarte multe finanțări care se fac pentru orașe. „, ne-a declarat primarul Vasile Delicoti.

Vasile Delicoti

Gabriela Iacobici: „Dacă noi, ca și comună ne putem susține financiar poate nu ar fi cazul unei astfel de măsuri”

La rândul său, primarul comunei Grădina, Gabriela Iacobici, care a dus la bun sfârșit patru mandate iar locuitorii i-au încredințat cel de-al cincilea mandat în urma alegerilor din iunie 2024 spune că în elaborarea acestui proiect trebuie să se țină cont și de specificul fiecărei comune, dar și de suprafețele teritoriale ale comunelor.

„Suntem mai multe primării în județul Constanța care, într-adevăr, suntem mai mici, dar sper să se țină și cont de mai multe criterii pe care cu siguranță le vom discuta în prealabil și la Asociația Comunelor atunci când se va lucra acest proiect de lege. Eu consider că dacă noi, ca și comună ne putem susține financiar poate nu ar fi cazul unei astfel de măsuri. Cred că ar trebui să se țină cont și de suprafețele teritoriale ale comunelor, despre banii care vin la bugetul de stat prin comunele noastre. 

Noi, ca UAT nu am avut probleme financiare, ne-a organizat cu banii pe care i-am avut, nu am stat cu mâna întinsă niciodată, dacă ni s-a dat prin hotărâri de Guvern pentru cofinanțări a fost bine – i-a pus deoparte pentru a-i avea rezervă. Pentru proiectele din comună am atras finanțări și în rest ne-am susținut din bugetul nostru propriu. Să vedem proiectul, vom veni și noi ca primari cu propuneri. Noi suntem oricum prea mici, dar să știți că țin cont și de părerea noastră cei care elaborează astfel de proiecte”, ne-a declarat primarul comunei Grădina.

Gabriela Iacobici ne-a declarat că, în afara funcției de primar, în cadrul primăriei Grădina sunt opt funcționari și viceprimarul. „La noi în comună nu sunt bani cheltuiți nejustificat!”, a punctat primarul Gabriela Iacobici.

Conform recensământului realizat la nivel național în 2022, populația comunei Grădina este de 940 de locuitori. Față de recensământul din 2011, populația comunei a scăzut cu 110 locuitori.

Gabriela Iacobici – primarul comunei Grădina

Primarul comunei Siliștea, Mihai Soare, ne-a spus că subiectul va fi discutat cu toți reprezentanții UAT-urilor din țară la Adunarea generală a AcoR care se va desfășura în perioada 23 – 26 februarie 2025 la București:

„Nu știu cât de mult s-ar face economie, prin reducerea primarilor, a consilierilor locali… Noi oricum funcționăm cu personal subdimensionat – suntem opt persoane cu tot cu primar și viceprimar. Eu cunosc experiența altor primării care au mai multe sate în componență, de obicei se investește mai mult în localitatea care aduce mai multe voturi… Ar fi mai multe lucruri de discutat în această problemă, la care se adaugă și orgoliile locale, „glasul pământului”. Depinde cum se va concretiza acest proiect.

Chestiunea legată de digitalizare pentru persoanele în vârstă nu poate fi pusă în aplicare. De asemenea, ne confruntăm și cu depopularea satelor, cu mirajul orașului. Eu am avut experiența cu desființarea școlilor, un sat fără școală este un sat mort, din punctul meu de vedere… Eu, spre exemplu, m-am străduit să fac cartiere noi, să dau locuri de casă tinerilor, am reușit într-o anumită măsură. Dacă acesta este trendul, nu avem ce să facem noi, cei mai mici„, ne-a declarat Mihai Soare, primar al comunei Siliștea la al șaptelea mandat.

„Nu cred că populația comunei noastre ar privi cu ochi buni această măsură”

Primarul comunei Gârliciu, aflat la al doilea mandat, Anica Tufă, spune că pentru populația de astăzi a comunei pe care o reprezintă, care este îmbătrânită, o astfel de măsură nu ar fi potrivită:

„Dacă reorganizarea ar fi de bun auguur pentru cetățenii comunei și am putea accesa mai multe fonduri, nu aș avea nimic împotrivă să se realizeze acest demers, dar nu cred că la noi ar fi privită cu ochi buni de către populația comunei noastre care este îmbătrânită. Se spune că va interveni digitalizarea, dar noi trebuie să ne gândim și la vârsta cetățenilor comunei noastre. Ei nu au competențe digitale, poate pentru noua generație o să fie foarte bine. Consider că am putea accesa fonduri mai ușor pentru localitate dacă am avea un număr mai mare de cetățeni„, ne-a declarat primarul comunei Gârliciu.

Conform recensământului realizat la nivel național în 2022, populația comunei Gârliciu este de 1,376 de locuitori. Față de recensământul din 2011, populația comunei a scăzut cu 243 locuitori, ceea ce reprezintă o scădere de 15.01% a numărului de locuitori.

Mihai Vîlcu: „Eu m-am eficientizat fără să vreau!”

Primarul nou ales al comunei Ghindărești, Mihai Vîlcu (USR), consideră oportună această măsură, dar, din punctul său de vedere ar fi prea târziu implementată.

„Reorganizarea este făcută cam târziu sau, cel puțin este pusă în dezbatere cam târziu. Trebuie să eficientizăm cheltuielile statului, iar aceasta este o soluție, dar ar mai fi și alte soluții pe termen scurt. Spre exemplu, în situația mea, prin blocarea angajărilor la stat, pe mine mă lasă cu un deficit de personal. După ce fostul primar a pierdut mandatul, odată cu el au plecat două persoane din primărie și urmează ca încă o persoană să iasă la pensie. Eu am personal mai puțin cu puțin peste 20% față de administrația anterioară. Eu m-am eficientizat fără să vreau. Nu știu de ce s-au gândit la primării, la măsuri, când sunt atât de multe instituții inutile… Oricum este inevitabilă această reorganizare, depinde de când vor vrea să se pună în implementare”. 

Conform recensământului realizat la nivel național în 2022, populația comunei Ghindărești este de 2.557 de locuitori. Față de recensământul din 2011, populația comunei a crescut cu 584 locuitori, ceea ce reprezintă o creștere de 29.60% a numărului de locuitori.

Mihai Vîlcu Ghindărești

Luminița Șandru: „Posibil să ne dezvoltăm mai mult și poate vom evolua mai bine”

Deși subiectul este în atenția publică de mai multă vreme, părerile primarilor din județul Constanța, cei vizați de o posibilă astfel de măsură, sunt împărțite.

Primarul nou ales din Dumbrăveni, Luminița Șandru, susține că o astfel de măsură ar fi bună pentru comunitatea pe care o reprezintă: „Poate că este un lucru bun pentru oameni, pentru noi toți. Într-adevăr, sunt multe cheltuieli și sunt multe situații când noi, ca primării nu putem accesa anumite fonduri tocmai pentru că nu avem acel punctaj atunci când vorbim despre număr de locuitori, de exemplu. Cu o astfel de măsură posibil să ne dezvoltăm mai mult și poate vom evolua mai bine.”

Conform recensământului realizat la nivel național în 2022, populația comunei Dumbrăveni este de 453 de locuitori. Față de recensământul din 2011, populația comunei a scăzut cu 99 locuitori, ceea ce reprezintă o scădere de 17.93% a numărului de locuitori.

Luminiţa Şandru

Primarul nou ales al comunei Fântânele, Niculina Ciobanu, ne-a declarat că nu și-ar dori această reorganizare teritorială, însă, dacă acest lucru înseamnă o evoluție pentru comună, acest lucru nu poate fi decât de bun auguur: „Eu îmi continui proiectele pe care le am în derulare, vom vedea cum o să fie dacă acest proiect va fi implementat într-un final”.

Comuna Fântânele a fost înființată în anul 2005, prin Legea nr. 67 din 23 martie 2005, prin desprinderea satului Fântânele din comuna Cogealac.

Conform recensământului realizat la nivel național în 2022, populația comunei Fântânele este de 1.368 de locuitori. Față de recensământul din 2011, populația a scăzut cu 217 locuitori, ceea ce reprezintă o scădere de 13.69% a numărului de locuitori.

Niculina Ciobanu primar Fântânele

Primarul comunei Cuza Vodă, Viorel Dulgheru, aflat la cel de-al treilea mandat spune că mai întâi trebuie așteptate normele de aplicare ale posibilei viitoarei legi: „Vom vedea normele de aplicare, sperăm ca sediul administrativ al comunei să rămână la noi în localitate, dacă nu, să ne îndreptăm către Medgidia. Noi vom reduce cât putem cheltuielile, dacă va fi nevoie vom restructura din posturi, încercăm să ne menținem activitatea pe linia de plutire. Anul trecut am încheiat cu excedent, sperăm că și anul acesta să putem să luăm toate măsurile pentru buna funcționare a instituției”.

Conform recensământului realizat la nivel național în 2022, populația comunei Cuza Vodă este de 4.116 de locuitori. Față de recensământul din 2011, populația a crescut cu 530 locuitori, ceea ce reprezintă o creștere de 14.78% a numărului de locuitori.

Viorel Dulgheru

Primarul comunei Vulturu, Eugen Berbec, localitate care ar putea fi vizată de o astfel de reorganizare a declarat pentru Ziarul Amprenta că este nevoie de o astfel de măsură:

„Depinde de criteriile care vor fi stabilite în actul normativ, dar suntem pentru această reoganizare, este de bun auguur pentru eficientizarea activității, a procesului administrativ în vederea respectării legislației și pentru oferirea de servicii mai bune cetățenilor. Întotdeauna schimbările vin cu minusuri și plusuri. Este un drum lung și anevoios, nu vorbim despre a se supăra sau bucura cineva. Nu vorbim doar despre chestiunea financiară. Dezbaterile pe marginea acestui proiect trebuie să fie luate în serios.„, ne-a declarat primarul comunei Vulturu, Eugen Berbec.

Citește și:

Președintele CCIR, Mihai Daraban, despre necesitatea reorganizării administrative: „Este unica soluție să ieșim din marasam. Mediul de afaceri va deconta”

Reorganizarea adminstrativă a României trebuie să devină o axă PRIORITARĂ pentru Guvern. Cine readuce în prin plan această nevoie urgentă