UE pregătește reforme majore pentru subvențiile agricole, în timp ce fermierii români rămân prizonieri ai subfinanțării
Agricultură
Uniunea Europeană lucrează la o serie de măsuri menite să simplifice regulile care guvernează programul său de subvenții agricole, conform unor documente consultate de Reuters, citate de stiripesurse.ro. Aceste planuri se află într-un context în care Bruxelles-ul își propune să reducă povara administrativă asupra firmelor și fermierilor locali.
Această reformă ar putea avea un impact semnificativ asupra fondurilor europene, având în vedere că Politica Agricolă Comună (PAC) reprezintă aproximativ o treime din bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027, echivalentul a circa 387 de miliarde de euro destinate fermierilor și dezvoltării rurale.
Într-un document de lucru consultat de Reuters, Comisia Europeană intenționează să propună, în al doilea trimestru al anului, un „pachet de simplificare” destinat să eficientizeze Politica Agricolă Comună. Se preconizează că aceste măsuri vor aborda complexitatea regulilor și povara administrativă, care a fost considerată prea mare atât pentru administrațiile naționale, cât și pentru fermieri. Deși aceste documente de lucru sunt încă supuse unor posibile modificări, ele sunt programate pentru publicare la începutul săptămânii.
Anul trecut, fermierii europeni au demonstrat putere politică, organizând proteste care au durat luni întregi și, în unele cazuri, au avut un caracter violent, ca răspuns la birocrația europeană. Comisia Europeană a reacționat prin relaxarea unor condiții verzi ce erau atașate subvențiilor agricole, ca răspuns direct la solicitările fermierilor.
Aceste noi măsuri fac parte dintr-o strategie mai largă a Uniunii Europene de a face regulile mai eficiente și mai accesibile, cu scopul de a crește competitivitatea industriilor locale. Totodată, ele sunt un răspuns la promisiunile făcute de fostul președinte american Donald Trump de a relaxa reglementările, în special în domenii precum forajele pentru petrol și gaze, unde a acționat rapid după ce a preluat funcția.
Ministrul danez Jeppe Bruus, responsabil pentru acordul verde tripartit care vizează alinierea sectorului agricol cu obiectivele climatice ale Uniunii Europene, a susținut o reformare a PAC, care ar simplifica birocrația și ar sprijini mai mult fermierii în ceea ce privește programele verzi. Bruus a declarat că susține cu tărie dereglementarea, pe care o consideră un „monstru” ce continuă să crească. Totodată, a subliniat că, deși trebuie făcute ajustări pentru a răspunde provocărilor schimbărilor climatice, este esențial ca Uniunea să găsească soluții pentru reducerea complexității reglementărilor.
Comisia Europeană a fost însă criticată de activiștii de mediu pentru că a relaxat rapid o parte dintre condițiile verzi legate de subvențiile agricole, în urma presiunilor venite din partea fermierilor. Aceste modificări au fost puse sub investigație de către Ombudsmanul European, care a lansat o anchetă în septembrie 2024, după ce mai multe organizații non-guvernamentale au semnalat că Bruxelles-ul a încălcat legislația europeană prin faptul că nu a realizat un studiu de impact asupra mediului înainte de a promova acele schimbări.
În ceea ce privește fermierii români, aceștia primesc unele dintre cele mai mici subvenții agricole din Uniunea Europeană, iar acest aspect a generat controverse în rândul politicienilor români, europarlamentarilor și fermierilor, care solicită o creștere a sumelor alocate acestora.
Deși România a alocat un procent semnificativ din bugetul agricol, 39,6%, pentru dezvoltarea rurală, în detrimentul plăților directe, alte state membre ale Uniunii, precum Franța, concentrează un procent mult mai mic pe dezvoltarea rurală și alocă mai multe fonduri pentru subvențiile directe acordate fermierilor. Conform datelor recente ale Comisiei Europene, fermierii din România primesc doar 221 de euro pe hectar, iar aceasta este una dintre cele mai mici sume de subvenție din Uniune. De exemplu, fermierii din Estonia beneficiază de doar 153 de euro pe hectar, iar cei din Letonia și Lituania primesc 171, respectiv 181 de euro pe hectar. În schimb, fermierii din Grecia sunt cei care primesc cele mai mari subvenții, de 606 euro pe hectar, urmate de fermierii din Olanda (439 euro/ha) și Italia (416 euro/ha).
Diferențele semnificative între subvențiile acordate fermierilor din diferite state membre ale Uniunii Europene au fost utilizate de politicieni și activiști din România pentru a susține ideea că fermierii români sunt nedreptățiți și umiliți de Bruxelles. Această narativă s-a integrat bine în campaniile de propagandă anti-europeană, care susțin că statele dezvoltate din Vest mențin statele din Est, precum România, în subdezvoltare pentru a le exploata ca piețe de desfacere pentru produsele lor.
Sursă foto: Freepik
Citește și:
APIA: Comisia Europeană a transferat României fonduri europene de 1,12 miliarde euro
