Ce tradiții respectă credincioșii în Ajunul Crăciunului și ce este bine să faci astăzi ca să ai noroc anul viitor

Ajunul Crăciunului, sărbătorit în fiecare an pe 24 decembrie, reprezintă momentul final al pregătirilor pentru Nașterea Domnului și este încărcat de semnificație spirituală. În această zi, românii respectă cu atenție tradițiile și obiceiurile, încheie ultimele pregătiri casnice și așteaptă praznicul în liniște și armonie. Ziua este însoțită de superstiții și practici care să aducă noroc, sănătate și belșug în anul ce urmează.

Ajunul Crăciunului este ultima zi de post din Postul Nașterii Domnului. Acest post, care începe în ziua de 15 noiembrie și se încheie în ziua de 24 decembrie, ne aduce aminte de patriarhii și drepții Vechiului Testament, care au petrecut timp îndelungat, în post și rugăciune, așteptând venirea lui Mesia, Mântuitorul lumii.

Dacă primele 39 de zile ale acestui post sunt mai ușoare, din punct de vedere alimentar, între ele existând mai multe zile în care Părinții Bisericii au randuit „dezlegare la peste”, cea de-a patruzecea zi a postului este una de aspră postire, adică de ajunare, scrie crestinortodox.ro.

Nașterea Domnului este anunțată în lume de creștini prin colinde, primii care pornesc cu colindatul, în dimineață de Ajun, fiind copiii și tinerii. Aceștia sunt primiți de creștini cu mere, nuci, covrigi și cu acele turte numite „Scutecelele lui Hristos”. Pentru că până după Sfânta Liturghie din ziua de Crăciun este încă post, colindătorii trebuie și ei primiți cu daruri de post (covrigi, turte, nuci, fructe).

În ajunul Crăciunului se citesc „Ceasurile Împărătești” și se săvârșeste Liturghia Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia. În cadrul acestor slujbe sunt randuite spre citire mai multe profeții din Vechiul Testament privind Nașterea Domnului.

În mediul rural, Ajunul Crăciunului este însoțit de numeroase tradiții și obiceiuri vechi, transmise din generație în generație, care vestesc Nașterea Domnului.

În ziua de Ajun, gospodinele obișnuiesc să pregătească covrigi și colaci, care, potrivit tradiției populare, au o formă simbolică. Aceasta ar aminti de mâna Crăciunesei, cu degetele întinse, cea care ar fi ajutat-o pe Maica Domnului la nașterea Pruncului și care, conform legendei, ar fi fost pedepsită prin tăierea mâinilor.

Tot în Ajun se fac şi turtele, cunoscute în tradiția populară drept „scutecele Domnului”, care trimit simbolic la cele folosite la nașterea Mântuitorului.

Acestea sunt stropite dinainte cu apă călduță și îndulcite cu zahăr pisat, peste care se adaugă nucă măcinată sau semințe de cânepă.

În Ajun, gospodinele primenesc casele și le împodobesc cu crenguțe de busuioc, mentă sau levănțică, considerate aducătoare de noroc și bunăstare. De asemenea, coșurile sunt măturate, iar cenușa sau funinginea este aruncată în vie, în grădină sau la rădăcina pomilor, pentru ca anul viitor să fie roditor.

Masa din seara de Ajun are și ea o simbolistică aparte: se pune un colăcel cu un cuțit înfipt în el, pâine sub masă și grâu sub fața de masă, toate menite să aducă belșug și recolte bogate. Masa rămâne întinsă toată noaptea, iar focul din vatră sau șemineu nu se stinge.

În noaptea de Crăciun, cerurile se deschid

Se spune că în noaptea de Crăciun cerurile se deschid, iar cei cu suflet curat îl pot vedea pe Dumnezeu alături de îngeri și sfinți. Se crede că rugăciunile spuse la miezul nopții au o putere aparte şi sunt ascultate.

Fetele nemăritate care vor să-şi găsească perechea trebuie să ţină post în Ajunul Crăciunului, având, astfel, şansa ca în noaptea de Crăciun să-şi viseze ursitul, potrivit folclor-romanesc.ro De asemenea, există credința că este bine ca toate lucrurile împrumutate să fie aduse acasă înainte de Ajun, pentru ca anul ce vine să nu fie plin de pierderi.

Superstiții de Ajun

Ajunul Crăciunului este însoțit de numeroase superstiții. Stăpânii caselor trebuie să colecteze toate lucrurile împrumutate din sat în această seară, pentru că le aparțin și trebuie returnate. Fetele nemăritate roagă preotul să zăbovească pe laiță și să mănânce ceva, pentru ca pețitorii lor să nu întârzie. Gospodinele rostesc rugăciuni sau obiecte din casă când pregătesc câte ceva.

În Muntenia, Oltenia și Banat, gospodinele pregătesc un aluat special pentru a alunga deochiul animalelor din gospodărie. Acest lucru asigură sănătatea animalelor pe tot parcursul anului și garantează că acestea vor da mai mult lapte.

De asemenea, în ziua de Ajun, cei care voiau să afle cum vor sta cu sănătatea în anul care urmează tăiau pe jumătate un măr. Dacă fructul avea viermi la interior, credința era că omul va fi urmărit de boală. Un măr putred însă anunță moartea.

Potrivit tradiției, cei care pun o nucă şi un bănuţ în apa cu care se spală pe faţă vor avea noroc tot anul şi va fi sănătos. Totodată, cei care poartă încălțăminte nouă în Ajun de Crăciun pot atrage ghinionul în anul care vine.

Sursă foto: Freepik

Citește și:

Povestea Sfintei Eugenia, prăznuită în Ajunul Crăciunului: Este zi de post negru până la orele 18.00