De cum pui piciorul în Sulina, pe pământul nisipos, după o călătorie de aproape două ore cu barca rapidă, de la Tulcea, vei realiza că ai ajuns într-un oraș muzeu care te îmbie să-i descoperi trecutul, și se încăpățănează să-și creeze viitorul, prin intermediul fiecărui turist care ajunge aici.
Sulina nu este pentru turiștii ce caută luxul, extravaganța și opulența. Este pentru cei care caută poveștile, istoria spusă de localnici, savoarea preparatelor tradiționale, locurile unice și cel mai fin nisip de pe o plajă a Mării Negre.
Scriitorul Jean Bart a făcut cunoscut cel mai estic punct al țării, orasul-port Sulina. Călătoria sa spre pitorescul „Europolis„ este prezentată de cele mai autentice descrieri, o poveste romanțată care vă va purta în timp, acolo unde Dunărea întâlnește Marea Neagră.
Sulina, de la un sat de pescari la un oraș important pentru traficul fluvial european
Legenda spune că Sulina ar fi existat încă din secolele VI – VII î.Hr., ca „meleag al vestiților traci cimerieni”. Documentele însă prezintă Sulina începând cu perioada bizantină, prima mențiune datorându-i-se lui Constantin Porfirogenetul care pomenește orașul cu numele de Solina.
Cele mai multe informații despre Sulina încep să apară din secolul al XVIII-lea, când turcii aleg drumul apei până la Constantinopol trecând pe brațul Sulina, devenit la acea vreme cel mai ușor navigabil.
La 1800, Sulina număra 8.722 de locuitori, fiind formată din români, turci, greci, armeni, evrei, ruși și italieni în egală măsură și numită de scriitorul Jean Bart (pseudonimul lui Eugeniu P. Botez), fost căpitan al portului Sulina, „Europolis”.
Sulina a căpătat statut de oraș în secolul al XIX-lea, odată cu stabilirea Comisiei Europene a Dunării, care a transformat localitatea dintr-un sat de pescari într-un oraș important pentru traficul fluvial european.
Palatul Comisiei Europene a Dunării și Farul din Sulina sunt două din monumentele importante ale orașului, datând din anii 1860 și 1870.
Având o înălțime de 17,34 metri și o formă tronconică, farul găzduiește cabinetul de lucru al lui Eugeniu Botez, cunoscut sub pseudonimul literar Jean Bart.
Din 2019 obiectivul se află într-un amplu proces de reabilitare și modernizare care ar fi trebuit să se finalizeze în 2021. Teoretic, lucrările ar putea fi gata la finalul acestui an.
Tot la parterul farului se află o altă sală dedicată Comisiunii Europene a Dunării, organism internațional constituit în urma Tratatului de la Paris din 30 martie 1856.
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, conform informațiilor oferite de Muzeul Farului Comisiei Europene a Dunării, Sulina a fost distrusă în proporție de peste 80% de bombardamentele sovietice.
În Sulina, găsim și astăzi foarte bine protejat un cimitir maritim, unic în țară și chiar în Europa.
Cimitirul din Sulina este o „rezervație istorică”, în care își au locul de veci înalți funcționari ai Comisiei Europene a Dunării, danezul Magnusen – inginer-șef al lucrărilor din Sulina, inginerul Carl Kühl un cuplu tânăr îndrăgostit – o prințesă și-un prinț grec de demult, dar și mulți oameni ai apelor.
Sunt și nume exotice, cu povești amplificate în legendă. Caz unic, în perimetrul lui sunt înmormântați cetățeni de 21 de naționalități, aparținând cultelor creștin, musulman și iudaic. Unele monumente funerare sunt adevărate opere de artă.
Plaja Sulina are plaja cu cel mai fin nisip, o plajă care în fiecare an se lărgește natural cu cel puțin un metru, fenomen naturat creat în urma depunerii aluviunilor.
Plaja Sulina și farmecul celui mai fin nisip
Este o plajă pe care mulți ar considera-o neîngrijită și insuficient exploatată. Însă tocmai acesta este farmecul ei: natura își face treaba cum știe ea mai bine și cu siguranță face asta mai bine decât atunci când intervine omul:
O plimbare pe plaja din Sulina este tot ceea ce ai nevoie pentru o relaxare completă.
Aici pot admira unul dintre cele mai frumoase răsărituri și o priveliște desprinsă din povești.
Aceeași priveliște de vis o poți admira la apus, de pe malul canalului Sulina:
Tradițiile sunt încă păstrate în acest colț minunat al țării.
Unii afaceriști locali care se ambiționează să păstreze vie Sulina își întâmpină turiștii cu muzică tradițională, dar și cu bucate pe măsură:
Sulina este despre trecut, tradiții, obiceiuri, oameni blânzi și ospitalieri!
Orașul Sulina supraviețuiește ție, dragă turist, care alegi, indiferent de anotimp, una dintre cele mai pitorești destinații din Deltă, încărcată de istorie!
Va urma!
„Sub ploaia de aur a soarelui de vara natură întreagă dormea moleșită. Nici o adiere, nici un semn de viață.
Pământul și apă, oameni și animale cădeau parcă deodată într-o adâncă letargie. Nici o viețuitoare nu mai mișcă pe cheiurile înfierbântate.
Când soarele ajungea la zenit, portul mut, poleit într-o lumina orbitoare, părea în arșița zilei un oraș mort, adormit printr-o vraja, pietrificat de veacuri – un oraș fantomă”. Europolis, Jean Bart, 1933
