Tradiții și obiceiuri în ziua în care se prăznuiește Sfântul Haralambie

Biserica Ortodoxă îl prăznuiește pe 10 februarie pe Sfântul Haralambie. Acesta a fost unul dintre cei mai mari făcători de minuni și tămăduitori de boli grave. Rugăciunile către Sfântul Haralambie au făcut minuni și în zilele noastre.

Sfântul Mucenic Haralambie, pomenit în calendarul creştin ortodox la 10 februarie, a trăit în timpul împăratului roman Septimiu Sever (193-211) şi a suferit moarte martirică în timpul persecuţiilor împotriva creştinilor declanşate de acesta.

În timpul primei perioade a lui Septimiu Sever la conducerea imperiului, după câţiva ani de linişte pentru creştini, persecuţia împotriva lor a izbucnit violent.

Sfântul Haralambie este unul dintre cei mai vârstnici mucenici dintre cei cunoscuţi de Biserică, avea 113 ani atunci când a fost chinuit pentru credinţa în Hristos. A fost episcop al cetăţii Magnezia din Asia Mică şi şi-a închinat viaţa lui Hristos şi îndrumării credincioşilor.

Prin fapta şi cuvântul său a adus mulţi păgâni la creştinism, motiv pentru care a atras mânia prigonitorilor. În ciuda vârstei înaintate, Sfântul Haralambie a fost arestat, torturat şi în final condamnat la moarte prin decapitare.

Şi-a dat însă sufletul său în mâinile lui Dumnezeu înainte de a fi lovit cu sabia, iar ostaşii însărcinaţi cu execuţia au spus că acesta a murit fără tăiere de sabie.

Moaște ale Sfântului se găsesc în biserica Mănăstirii Miclăușeni, din Iași, la Mănăstirea Râșca, la Catedrala episcopală din Galați, la bisericile bucureștene „Sfântul Dumitru (Poșta), “Sfinții Arhangheli (Oțelari), “Sfântul Stelian, la Mănăstirea Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril – Stavropoleos, la Biserica “Nașterea Maicii Domnului” – Mărgeanului din București.

Tradiții și obiceiuri în această zi sfântă

Tradiția spune că de Sfântul Haralambie, oamenii cer preotului să facă aghiasmă la biserica, care apoi este băută pentru sănătate. Această se mai folosește la stropitul gospodăriilor a vitelor și a pomilor.

Tot la biserica oamenii obișnuiesc să ducă în această zi colivă și colaci, pentru a le sfinți preotul. Colacii și colivă se dau persoanelor bolnave. Se fac turte și se împart pe la vecini.

Tot de Sfântul Haralambie se fac pomeni pentru cei care au avut o moarte grea.

Orice om care ține ziua de Sfântul Haralambie prin post și nelucrare, va fi sănătos tot timpul anului.

Bătrânii spun că Sfântul Haralambie ține ciumă ( Moartea) legată în lanț. Când oamenii nu respectă ziua lui atunci îi da drumul.

Dacă plouă în ziua de Sf. Haralambie, plouă apoi după aceea patruzeci de zile la rând.

În Transilvania, oamenii duc în această zi la biserica, mălai, grăunțe și sare. După ce sunt binecuvântate de către preot, le dau că hrană animalelor din gospodărie, pentru a fi sănătoase tot anul. Se păstrează însă o parte din această hrană a vitelor, că leac pentru eventuale boli ale acestora.

Tradiția spune că dacă plouă în această zi, timp de 40 de zile vremea o să fie ploioasă. Credincioșii din anumite zone ale țării fac un colac pe care îl rup și în aruncă în cele patru puncte cardinale. În anumite zone, femeile aleargă dezbrăcate în jurul casei, de trei ori pe zi: dimineaţa, la prânz şi seara. Se spune că așa vor ține duhurile şi spiritele rele departe.

Sursa: www.calendarortodox.ro