Mâine este Ignatul. De ce este bine să tai porcul în această zi: Tradiții și obiceiuri

Sâmbătă, 20 decembrie, în calendarul popular românesc este marcată Sărbătoarea Ignatului, sau Ihnatul, Ignatul porcilor sau Inătoarea, care deschide suita sărbătorilor de iarnă, care se încheie cu Sărbătoarea Sfântului Ioan Botezătorul.

Ritualul tăierii porcului în ziua de Ignat îşi are originea, conform folcloriştilor, în tradiţiile Romei antice, care practica acest sacrificiu la Saturnalii, între 17 şi 30 decembrie, consacrându-l lui Saturn, zeu al semănăturilor, la origine. Porcul era considerat întruchiparea acestei divinităţi, a cărei moarte şi reînviere se consumă la cumpăna dintre ani.

Cuvântul Ignat provine din latinescul Ignis, care înseamnă foc, această zi fiind una dintre cele mai importante sărbători solare.

Ritualul tăierii porcului trebuia să respecte anumite condiţii stricte: sacrificiul trebuia pornit după ivirea zorilor şi încheiat la apusul soarelui, întrucât numai lumina poate ţine la distanţă spiritele malefice care ar putea anula virtuţile sacrificiului. De asemenea, locul sacrificiului era supus unui ritual de purificare, fiind tămâiat şi stropit cu apă sfinţită, pentru îndepărtarea duhurilor rele.

Tradiții și obiceiuri de Ignat

• Potrivit Creștinortodox, se crede că în noaptea de Ignat porcii visează că vor fi tăiați. De acum încolo nu se mai îngrașă, nu mai pun carne pe ei și nu mai mănâncă, pentru că și-au visat tăierea. Singura activitate permisa în aceasta zi era tăierea porcului.
• La tăierea porcului nu trebuie să stea nimeni prin apropiere, dintre cei care sunt miloși din fire, căci se crede că porcul moare cu mare greutate, iar carnea unui asemenea porc nu vă mai fi buna. Cel ce taie porcul, nu trebuie să strângă din dinți, că să nu iasă carnea porcului tare și să fiarbă cu greutate.
• În credință populara, diferite organe sau parti din carnea porcului tăiat sunt utilizate că remedii în tratarea unor boli ale oamenilor și animalelor.

– Untura de la porcul negru e buna pentru sănătatea oilor.

– O bucata din untura de porc negru era dusa la biserică de Boboteaza, pentru a fi sfințită. Cu aceasta se ungeau cei care aveau dureri de picioare ori junghiuri.

– Sângele porcului, amestecat cu mei și lașat să se usuce, era folosit pentru a-i afuma pe copiii care se speriau sau aveau guturai.

– După sacrificarea porcului, în casă este adusă mai întâi căpăţâna porcului, cu râtul înainte, ca să meargă bine treaba în gospodărie.

– În anumite zone ale ţării există obiceiul ca stăpânul casei să ia din sângele scurs din porc şi să deseneze o cruce pe fruntea copiilor, pentru ca aceştia să crească rumeni şi sănătoşi.

FOTO cu rol ilustrativ