(FOTO) Istoria Dobrogei: Sistemul de măsuri și greutăți în Dobrogea în 1879

Ziarul Amprenta vine în întâmpinarea cititorilor săi cu o rubrică nouă, intitulată Istoria Dobrogei.

Trăind într-o epocă în care ritmul vieții de zi cu zi se accelerează pe măsură ce tehnologia devine atotstăpânitoare, sunteți la un click distanță de o călătorie bisăptămânală, de câteva minute în trecut, având astfel ocazia de a cunoaște „Istoria Dobrogei moderne (1878-secolul XX)” oferită de Marius Teja și Ziarul Amprenta.

Marius Teja este absolvent al Facultății de Istorie, secția Istorie Contemporană, a Universității București și a Masterului de Relații Internaționale al Facultății de Istorie a Universității București. În perioada 1998 – 2002 a fost redactor la Mediafax, iar în perioada 2016 – 2018 colaborator voluntar al cotidianului „Ziua de Constanța”, unde a realizat serialul „Călători străini prin Dobrogea”. Ulterior, pentru o perioadă de doi ani, a fost redactor în cadrul aceleași redacții, realizând serialul „Istoria Dobrogei”. De asemenea, începând cu anul 2020 editează blogul „Națiunea Armână”: https://natiuneaarmana.blogspot.com.

Alexandru Zanne (1821 – 1880)

În perioada 1845-1848, inginerul hotarnic (topograf) Alexandru Zanne (1821 Țara Românească – 1880 România) a fost unul din colaboratorii francezului Jean Marsillon, angajat de Departamentul Trebilor din Năuntru pentru construirea canalizării și fîntânilor din București. În acest interval de timp, el a fost trimis într-o călătorie de studii la Rusca Montană, în Banatul Habsburgic, pentru a se documenta asupra unei fabrici de țevi.

Deoarece a participat la revoluția de la 1848, Zanne (ortografiat uneori Zane) a fost nevoit să plece în exil în Imperiul Otoman (Asia Mică), unde a cunsocut-o pe viitoarea sa soție.

De la primul număr al revistei bucureștene „Ilustrațiunea. Jurnal universal”, apărut în septembrie 1860, Zanne a deținut posturile de redactor și corector. (https://www.descopera.ro/timp-liber/930492-de-altadata-septembrie )

Tot la București, Zanne a publicat, în 1862, Elemente de aritmetică teoretică și practică…, iar în 1867 Monetar de tute monedele străine și unitățile de valore române vechi….

Inginerul s-a ocupat și de traduceri: Catilinarele lui Cicero (1875) și Miserabilii lui Victor Hugo (1862-1864). De asemenea, în 1845, a publicat Paralelism între Alexandru cel Mare, Iuliu Cezar și Mihai Viteazu; Oseanul; Emigratiea. 

Barem de mesuri și greutăți…

Zanne a publicat în 1879, la Imprimeria Statului din București, lucrarea Barem de mesuri și greutăți conținând transformările tutulor mesurilor și greutăților române din Muntenia, Moldavia și Dobrogea în metri și vice-versa după cele mai autorisate documente precedate de originea și istoricul sistemului metric, teoria mesurilor și etalonelor și desvoltarea sistemului metric și urmate de câteva tabele de calcule făcute dintre cele indispensabile inginerilor.

Broșura a fost reeditată în 1904, fiind revizuită, corectată și aranjată de inginerul arhitect Dimitrie Al. Zanne.

Importanța lucrării lui A. Zanne, ca promotor al sistemului metric în România, a fost recunoscută de Asociația Generală a Inginerilor din România, care a inclus-o în 2014 în lista momentelor aniversare tehnico-economice.

Cele 101 pagini cu 33 de tabele încep cu un studiu introductiv cu următoarele capitole: Originea și istoricul sistemului metric, Despre mesuri și greutăți în genere și despre etaloane, Mesuri antice, Etalone, Espunerea și desvoltarea sistemului metric (a. Mesuri de lungime, b. Mesuri de suprafață, c. Mesuri de volum și capacitate, d. Greutăți sau ponduri, e. Moneta).

Zanne prezintă echivalențele dintre unitățile de măsură medievale din Moldova, Muntenia și Dobrogea cu sistemul metric, precum și echivalențele între acestea și sistemul metric. Aceste tabele au o precizie inginerească de mai multe zecimale și merg până la ordinul de mărime de o mie de unități.

Sistemul metric modern

Sistemul metric decimal (cu multipli și submultipli din zece în zece) a fost instituit în timpul primei republici franceze (1792-1804) pentru a uniformiza la scară națională diferitele sisteme de măsuri provinciale.

Noul sistem a fost preluat până în 1879 de toate statele europene, cu excepția Marii Britanii și Rusiei, dar aplicarea sa practică în viața cotidiană a fost treptată.

România a adoptat sistemul metric în timpul domniei reformatorului Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) la 15/27 septembrie 1864 cu aplicare facultativă și la 2/13 ianuarie 1866 cu aplicare obligatorie.

Imperiul Otoman a adoptat sistemul metric în timpul sultanului reformator Abdul Aziz (1861-1876) la 14/26 septembrie 1869 cu aplicare facultativă și la 1/13 martie 1874 cu aplicare obligatorie.

Sistemul de măsuri în Dobrogea otomană

Cele cinci categorii prezentate în lucrare sunt lungimea, suprafața, capacitatea, volumul și greutatea.

Prima categorie – Lungime

Conform studiilor făcute de guvernul otoman în 1870, sistemul de măsuri valabil și în Dobrogea prezenta trei unități de măsură:

– Arșinul constructorilor sau stânjenul turcesc se diviza în 24 parmace (degete), 1 parmac se diviza în 12 hatturi, 1 hatt se diviza în 12 nohtale.

1 Arșin = 0,758 metri

– Arșinul sau Cotul bazarului sau Cotul târgului se diviza în 8 rupi și 1 Rupu se diviza în 2 ghirahe.

1 Arșin sau 1 Cot bazar = 0,68 metri

– Endaze sau Cot mic se diviza în 8 rupi, iar 1 Rupu se diviza în 16 ghirahe.

1 Endaze sau 1 Cot mic = 0, 65 metri

În plus, 1 Poștă era echivalentul a două ore de călărit cu viteză medie.

1 metru = 1,3193 Arșini

A doua categorie – Suprafață

1 Donum era un pătrat cu latura de 40 Arșini.

1 Donum se diviza în 1.600 de pași sau arșini pătrați, 1 Pas se diviza în 24 parmace pătrate (degete pătrate), 1 Parmac pătrat se diviza în 288 hatturi pătrate, 1 Hatt pătrat se diviza în 3.456 nohtale pătrate sau puncte.

1 Arșin pătrat = 0,574564 metri pătrați

1 Donum = 919,30240 metri pătrați = 0,0919 hectare

1 Parmac pătrat sau Pas = 0, 000998 metri pătrați

1 Hatt pătrat = 0, 0000092 metri pătrați

1 Cot bazar pătrat = 0,4624 metri pătrați

1 Rupu pătrat = 0,00725 metri pătrați

1 Ghirah pătrat = 0,01806 metri pătrați

1 Cot mic pătrat = 0, 4225 metri pătrați

1 Rupu pătrat al cotului mic = 0, 0066 metri pătrați

1 Ghirah pătrat al cotului mic = 0, 0016 metri pătrați

A treia categorie – Capacitate

Lichidele din Dobrogea nu se măsurau în capacitate, ci se cântăreau ca greutate.

Materii uscate

1 Chilă = 8 banițe = 37 hectolitri = 4625 litri

1 Baniță = 10 ocale = 4,625 hectolitri

1 Oca = 400 dramuri = 0,4625 hectolitri

În practica din Dobrogea nu se foloseau unități de măsură mai mici decât banița.

1 Litru = 0,0216124 chile

1 Decalitru = 0,216124 chile

1 Hectolitru = 2,5662162 chile

A patra categorie – Volum

1 Arșin cub = 13.824 Parmace cubice = 2.388.7872 Hatturi cubice

1 Arșin cub = 0,435519512 metri cubi

1 Parmac cub sau 1 deget cub = 31,505 centimetri cubici

1 Hatt cub = 18 milimetri cubici

1 metru cub = 2, 296108 arșini cubi

A cincea categorie – Greutate

1 Cechi se diviza în 4 cântare, 1 Cântar în 176 ocale, 1 Oca în 400 de dramuri și 1 Dram în 16 Caraturi

1 Carat = 0,2 grame

1 Dram = 0,003207 kilograme = 3,207 grame

1 Oca = 1,2829 kilograme

1 Cântar = 56,4 kilograme

1 Cechi = 225,798 kilograme

1 Gram = 4,9885 caraturi

1 Kilogram = 311 dramuri = 12,52 caraturi

1 Tonă = 17 cântare = 31 ocale = 183 dramuri