A murit un inculpat din dosarul care a cutremurat justiția din Constanța! Ce s-a hotărât la Înalta Curte în ancheta Fabrica de moșteniri

Justiție
Înalta Curte de Casație și Justiție a României a fixat un nou termen în dosarul denumit generic „Fabrica de moșteniri”, cauză în care Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) Serviciul Teritorial Constanța a trimis în judecată aproximativ 30 de persoane! Conform procurorilor, în cauză ar fi fost inițiat și constituit un presupus grup infracțional organizat în scopul de a „dobândi, prin mijloace frauduloase, imobile aparținând unor persoane vulnerabile (vârstnici aflați în stadii avansate de degradare fizică și psihică ) și de a desfășura ulterior operațiuni menite să le asigure introducerea acestor bunuri în circuitul civil“.

Cauza se află în faza Camerei preliminare, iar noul termen a fost stabilit de Curtea Supremă – potrivit datelor oficiale – la data de 17 noiembrie 2026.
Important de menționat că la finele Camerei preliminare, judecătorii ar putea valida ancheta procurorilor DIICOT Constanța și ar putea dispune începerea procesului, însă ar putea, totodată, să retrimită dosarul înapoi la procurori pentru completarea sau chiar refacerea urmării penale.
SURSE Dosarul Fabrica de moșteniri a făcut ieri primul pui! Procurorii anchetează înstrăinarea unui apartament de pe strada Crizantemelor
Dosarul a fost validat de Curtea de Apel Constanța, în primă instanță, însă decizia magistraților constănțeni a fost contestată la instanța superioară, respectiv la Înalta Curte de Casație și Justiție a României.
Oricare va fi decizia Curții Supreme, aceasta va fi definitivă.
De menționat că potrivit datelor puse la dispoziție de site-ul oficial al Înaltei Curți, unul dintre cei trimiși în judecată de DIICOT a decedat, sens în care au fost efectuate mențiunile aferente (SUBA ADRIAN – decedat – Intimat (Inculpat)).
Amintim,printre cei deferiți justiției se află Vasile Deacu (executor judecătoresc), Daniela Stamule și Joița Botezatu, notari publici, dar și primarul localității Oltina, Ștefania Cealera.
Conform DIICOT, „prin rechizitoriul din data de 8 decembrie 2025, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Constanța au dispus, în cauza intitulată generic „Fabrica de moșteniri”, trimiterea în judecată a 26 de inculpați (dintre care 11 aflați sub măsura arestului la domiciliu, iar unul în stare de arest preventiv), pentru săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de persoane, abuz în serviciu, fals intelectual, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, mărturie mincinoasă și spălare a banilor“.
DIICOT cere anularea a peste 100 de documente (contracte de vânzare – cumpărare, dosare de executare, testamente, procuri, procese-verbale și alte înscrisuri)
„Prin același rechizitoriu s-a solicitat prelungirea măsurilor preventive privative de libertate pentru 11 inculpați și prelungirea măsurii controlului judiciar dispus față de alți 8 inculpați. De asemenea, s-a cerut instanței anularea unui număr de 105 documente (contracte de vânzare – cumpărare, dosare de executare, testamente, procuri, procese-verbale și alte înscrisuri) dintre care 20 aflate la Camera Notarilor Publici Constanța, precum și obligarea inculpaților la plata sumei de 440.000 lei reprezentând cheltuielile judiciare avansate de stat.
Dosarul a fost înaintat spre competentă soluționare la Curtea de Apel Constanța. Precizăm că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță, spre judecare, situație care nu poate în niciun fel să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție“, se mai arată în comunicatul DIICOT.
Trimiterea în judecată reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
Sursa foto: pexels
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:






