Audieri la DNA Constanța în cazul procurorilor Teodor Niță și Gigi Valentin Ștefan! Libertatea magistraților decisă azi
Justiție
Zi decisivă la Înalta Curte de Casație și Justiție a României în dosarul procurorilor Gigi Valentin Ștefan, fostul procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, și Teodor Niță, de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța!
Cei doi procurori au fost arestați preventiv, zilele trecute, de judecătoarea Luminiţa Criştiu Ninu, de la Înalta Curte de Casație și Justiție, iar azi, 27 mai 2026, cer să fie puși în libertate!
Cererile de punere în libertate formulate de cei doi magistrați vor fi analizate, începând cu ora 12.00, de completul de judecată format din judecătoarele Anca Barbu și Valerica Voica, ambele de la Înalta Curte.
Oricare va fi decizia de azi a Înaltei Curți, aceasta va fi definitivă.
Și libertatea lui Liviu Cristian Negoiță va fi decisă azi de completul Barbu – Voica
De menționat că judecătoarele Anca Barbu și Valerica Voica, de la Înalta Curte de Casație și Justiție, fac parte din completul de judecată așteptat să se pronunțe azi în dosarul în care Liviu Cristian Negoiță, fostul primar al orașului Cernavodă, solicită rejudecarea – în faza apelului – a dosarului în care a fost condamnat definitiv la 4 ani de închisoare cu executare.
În cazul în care Înalta Curte va admite acțiunea lui Liviu Cristian Negoiţă acesta ar putea fi pus în libertate.
Dosarul penal în care procurorii Gigi Valentin Ștefan și Teodor Niță au fost arestați preventiv este instrumentat de Marius Iacob, procuror șef al Serviciului de urmărire penală din cadrul Secției de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Ieri, 26 mai 2026, potrivit surselor noastre, în dosar ar fi fost efectuate mai multe activități specifice la sediul DNA Constanța.
Mai precis, conform surselor noastre, procurorii ar fi făcut mai multe audieri în prezenta cauză.
Ce acuzații face procurorul Marius Iacob
Amintim, procurorul Marius Iacob îi acuză pe Gigi Valentin Ștefan de trafic de influență, și de trafic de influență, în formă continuată (multiple acte materiale), iar pe Teodor Niță, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de instigare la abuz în serviciu.
Conform documentelor oficiale, acuzațiile formulate împotriva celor doi magistrați de la Constanța, prezentate amplu în actul de sesizare, „se circumscriu infracțiunilor de trafic de influență, în sarcina procurorului Gigi Ștefan, respectiv abuz în serviciu în varianta calificată, în ceea ce îl privește pe procurorul Teodor Niță“.
„Ştefan Gigi Valentin ar fi primit și ar fi acceptat, pentru sine, în mod repetat și direct diverse sume de bani, bunuri și alte foloase de la persoane interesate de soluționarea unor cauze“
„În ceea ce îl privește pe procurorul Ştefan Gigi Valentin, s-a reținut că, aflându-se în exercitarea atribuțiilor de serviciu și prevalându-se de influența pe care autoritatea și funcția deținută i le conferea, a primit și a acceptat, pentru sine, în mod repetat și direct diverse sume de bani, bunuri și alte foloase de la persoane interesate de soluționarea unor cauze penale aflate pe rolul parchetelor sau instanțelor de judecată, respectiv pentru soluționarea unor probleme administrative sau a unor transferuri profesionale. Totodată, a menționat că, în schimbul acestor foloase, procurorul și-a exercitat sau a promis că va exercita influența asupra unor magistrați, polițiști, funcționari publici sau persoane cu funcție de conducere în instituțiile publice, în vederea soluționării favorabile sau cu celeritate a unor cauze în domeniul judiciar. Mai mult, influența era extinsă și în vederea facilitării unor transferuri profesionale, emiterii unor avize, documente sau autorizații pentru a dezvolta unele proiecte economice sau unele afaceri“, se mai arată în prezentarea Parchetului General.
Activitatea celor doi procurori, monitorizată inclusiv în birouri
Tot procurorii PG mai spun, „referitor la dosarul inițiat la finalul lunii noiembrie 2025, principalul procedeu probatoriu utilizat au fost interceptările audio-video autorizate de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, fiind astfel monitorizată activitatea celor doi procurori, inclusiv în birourile în care aceștia și-au desfășurat activitatea“.
„Teancuri de bani“
„Astfel, acestea sunt mijloace de probă obiective, întrucât se văd filmările, se aud vocile, discuțiile și se văd banii care se transferă. În ceea ce privește faptele reținute, a menționat un prim moment, o persoană importantă din cercul relațional, respectiv Learciu Dumitru, care a oferit în mod repetat diverse sume de bani și care a inițiat o întâlnire în data de 12 decembrie 2025, când i-a oferit procurorului o pungă cadou, discutând ulterior despre probleme ale societății comerciale; la plecarea lui Learciu Dumitru, se observă cum procurorul Ștefan Gigi scoate teancurile de bani din punga de cadou și le pune în borseta pe care o avea asupra sa“, conform celor precizate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
„Știm cu toţii cine este Niță în judeţ“
În continuare, procurorii PG susțin „ceea ce îl privește pe procurorul Niţă Teodor, deși în sesizarea din oficiu s-au reținut mai multe acte materiale, acuzația s-a centrat cu precădere pe faptele din 15 ianuarie 2026, ca urmare a denunțului formulat de Cristian Rotaru, acesta a dat declarație în calitate de martor și a prezentat situația juridică astfel cum a perceput-o“.
„Martorul a susținut că, la momentul în care a fost chemat de Mihail Cristian Amarandei în birou, se afla deja procurorul Niță Teodor, iar acesta din urmă i s-a prezentat ca fiind procuror, înțelegând că-l cheamă Ioniță (acest aspect apare la fila 3 din declarație). Mai mult, după plecarea procurorului, Mihail Cristian Amarandei l-a luat de o parte și i-a explicat că lucrurile trebuie să decurgă într-o anumită direcție, citând: „pentru că ştim cu toţii cine este Niță în judeţ”. Totodată, a arătat că nu doreşte să ofere o interpretare acestor afirmații, acestea fiind obiective, urmând ca analiza să fie realizată de procurorul de caz pe măsură ce acuzațiile și dosarul se vor dezvolta“, conform celor aflate la dosar.
Din motivarea deciziei de arestare
Judecătoarea Luminiţa Criştiu Ninu a reținut, în motivarea deciziei de arestare, printre altele, că „toate datele de anchetă conturează o stare de pericol concret pe care lăsarea în libertate a inculpaților ar prezenta-o pentru ordinea publică“.
„Inculpații Ștefan Gigi Valentin și Niță Teodor sunt cercetați pentru infracțiuni de o gravitate ridicată iar metodele de supraveghere tehnică sub care s-au aflat au scos în evidență o suspiciune rezonabilă că aceștia ar putea fi conectați într-un mod nefiresc pentru un magistrat la mediul politic și de afaceri local, mediu la nevoile căruia, magistrații din cauza de față, se presupune în mod rezonabil că au dat dovadă de receptivitate, încălcând nu doar normele statutare și deontologice ale profesiei de magistrat, ci și valori sociale aflate sub protecția legii penale. Interesul manifestat pentru a asigura succesul unor proiecte cu sisteme eoliene, pentru afaceri cu deșeuri reciclabile și sectoare de plajă, pentru protecția unor oameni de afaceri, stabilirea unor agende comune cu oamenii politici de la vârful administrației publice locale, conturează, cel puțin în acest stadiu al anchetei, presupunerea că sunt implicați în faptele de care sunt acuzați iar gravitatea concretă a acestora și datele ce caracterizează persoana inculpaților, conduc la concluzia că lăsarea în libertate a acestora creează o stare de pericol pentru ordinea publică“, se mai arată în motivarea judecătoarei Luminiţa Criştiu Ninu.
Conform legislației în vigoare în România, orice persoană se bucură de prezumția de nevinovăție. „Orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăției sale printr-o hotărâre penală definitivă“ (Art. 4, alin. 1 Codul de procedură penală).
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
