Băieții din dosarul KM 4-5, cerere BOMBĂ în instanță! Se încearcă STRĂMUTAREA procesului, de la Constanța
Justiție
Mai mulți inculpați din cei aproape 40 trimiși în judecată de procurorii DIICOT Constanța în dosarul denumit generic „Calul Troian“ din KM 4-5, cerere surpriză în instanță! Mai precis la Curtea de Apel Constanța!
Astfel, conform datelor oficiale puse la dispoziție de portalul instanțelor de judecată, și consultate de Ziarul Amprenta, inculpații solicită, potrivit datelor noastre, strămutarea dosarului „Calul Troian“ din KM 4-5 de la Tribunalul Constanța, la un alt tribunal aflat în circumscripția Curții de Apel Constanța, singurul fiind Tribunalul Tulcea.
Conform datelor oficiale, solicitarea celor 12 inculpați se află pe rolul Curții de Apel Constanța, iar primul termen a fost stabilit pentru data de 14 iuie 2026.
De menționat că oricare va fi decizia instanței de apel, aceasta va fi definitivă!
Potrivit portalului instanțelor de judecată, cei 12 petenți din dosar sunt:
- Manea Victor
- Drugă Bogdan
- Popescu Niki-Alin
- Pase Constantin – Virgil
- Mangu Adrian Gabriel
- Stoian Eduard George
- Cristuinea Adrian
- Stanica Niculae
- Hlusin Ciprian-Gabriel
- Bădrăgan Daniel
- Tohăneanu Andrei
- Ştefan Florin Marian
Dosarul a fost instrumentat de procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Constanța, care au dispus trimiterea în judecată a 38 de inculpați (37 persoane fizice și o persoană juridică), sub acuzațiile de constituirea unui grup infracțional organizat, camătă, șantaj, spălare a banilor, desfășurare fără licență sau autorizație a oricăreia dintre activitățile din domeniul jocurilor de noroc, trafic de persoane, complicitate la trafic de persoane, trafic de minori, complicitate la trafic de minori, viol, influențarea declarațiilor, răzbunarea pentru ajutorul dat justiției, tulburarea ordinii și liniștii publice, proxenetism, complicitate la proxenetism, favorizarea făptuitorului.
În anchetă, DIICOT arată că, începând cu anul 2014, în municipiul Constanța, în cartierul cunoscut sub numele de Km.4-5, cinci dintre inculpați au constituit o grupare de criminalitate organizată, la care au aderat, în timp, și ceilalți inculpați.
Probele administrate au relevat, mai spun procurorii DIICOT, faptul că „grupul infracțional organizat, unul de tip polivalent, a fost constituit, inițial în scopul obținerii unor sume de bani, în principal, din exploatarea sexuală a unor tinere, după care, pe parcurs ce a evoluat atât din punct de vedere financiar cât și numeric, gruparea de criminalitate organizată s-a specializat pe comiterea altor infracțiuni, respectiv camătă, dar și pe spălarea banilor cu scopul ascunderii originii ilicite a sumelor de bani provenite din activitatea infracțională“.
„Tatuajul specific grupării KM 4-5“
„Tatuajele au o istorie îndelungată în lumea crimei organizate, membrii purtând frecvent tatuaje cu simboluri reprezentative, marcându-se astfel ca parte a „familiei“. De asemenea, tatuajul este o sursă de informații în sine, în spatele semnelor reprezentate prin desen ascunzându-se o simbolistică ce are nevoie de interpretare. Tatuajul specific grupării KM 4-5 a apărut ca o necesitate de a transpune în mod simbolic faptele violente comise de grupare de-a lungul timpului, ca un mesaj subliminal către orice terță persoană. Din examinarea vizuală a tatuajului specific rezultă că reprezintă caracterul violent al grupării, întrucât sunt simbolizate pumnalul, cocktailul Molotov și cifra 4, sub forma unei fortărețe“, conform DIICOT.
„Astfel“, se arată în ancheta DIICOT, „simbolistica pumnalului transmite puterea, răzbunarea, curajul, lupta corp la corp, toate reprezentând „atuurile“ grupării în stabilirea supremației la nivelul cartierului KM 4-5 și a dominației în județul Constanța“.
„Conotația cifrei 4 sub forma unei fortărețe o reprezintă impenetrabilitatea grupării“
„Semnificația cocktailului Molotov transmite avertismente împotriva oricărui potențial adversar al grupării, întrucât reprezintă o armă incendiară, improvizată, folosită în conflicte stradale, în locuri publice. Conotația cifrei 4 sub forma unei fortărețe o reprezintă impenetrabilitatea grupării, datorită legăturilor puternice existente între membrii grupării, a structurii piramidale, organizate și a modului disciplinat de îndeplinire a sarcinilor și rolurilor fiecăruia dintre membri“, mai spun anchetatorii din Constanța.
„O etalare a nivelului de dominare a lumii interlope din județul Constanța“
„Cu alte cuvinte, sensul tatuajului mai sus arătat este o etalare a nivelului de dominare a lumii interlope din județul Constanța și un avertisment pentru oricine ar dori să le uzurpe acest loc. Pe de altă parte, pentru oamenii obișnuiți, acest tatuaj reprezintă un mod de identificare a membrilor grupării, de care trebuie să se ferească și să nu colaboreze cu organele judiciare în detrimentul grupării“, potrivit celor aflate la dosarul cauzei.
45 la numerele de înmatriculare
„A treia modalitate prin care membri grupării infracționale și-au manifestat apartenența și fidelitatea față de grupare a fost acela de a insera în cuprinsul plăcuțelor de înmatriculare ale autoturismelor de lux deținute de aceștia, de-a lungul timpului, a nr. 45, corespondent grupării KM. 4-5, menit să atragă atenția cetățenilor municipiul Constanța. Un alt element comun, specific grupurilor de crimă organizată îl reprezintă punctele comune de întâlnire, investigația din prezenta cauză a stabilit faptul că aceștia se întâlneau frecvent într-o locație situată vizavi de piața din KM. 4-5, lângă o agenție Superbet, zonă cu vizibilitate sporită pentru cetățenii din acest cartier“, conform DIICOT.
Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
