Circa 80 de terenuri din Dosarul Retrocedărilor s-ar putea ÎNTOARCE la Primăria Constanța! Ce le transmit judecătorii din București proprietarilor actuali
Justiție
Anunț important de la Tribunalul București pentru proprietarii a circa 80 de terenuri din Dosarul Retrocedărilor care s-ar putea întoarce la Primăria Constanța!
În speță, este vorba despre procesul deschis de Primăria Constanța încă din anul 2020, după pronunțarea de către Curtea Supremă a sentinței definitive din Dosarul Retrocedărilor, pentru recuperarea celor 80 de terenuri vizate de proces, pentru care Înalta Curte a decis restabilirea situației anterioare emiterii dispozițiilor de primar semnate de Radu Mazăre prin care terenurile fuseseră retrocedate.
Acum, la finalul protestelor din justiție, magistrații din Capitală au anunțat că procesul, care fusese suspendat în timpul grevei, se va relua, fiind stabilită o nouă înfățișare pentru data de 10 noiembrie 2025, de la ora 9.00.
Amintim, cazul s-a întors la Tribunalul București după ce Curtea de Apel București a casat hotărârea primei instanțe, prin care Primăria Constanța recupera aproape toate cele peste 80 de terenuri din Dosarul Retrocedărilor.
Astfel, Curtea de Apel București a dispus rejudecarea cazului pentru ca în proces să fie introdusă și Banca Națională a României, care făcuse cerere de intervenție în cauză.
Cererea BNR fusese respinsă inițial de Tribunalul București printr-o încheiere de ședință care a putut fi atacată doar odată cu fondul cauzei, adică doar după ce se terminase procesul la prima instanță.
Citații pentru proprietarii de terenuri
În aceste condiții, procesul pentru cele peste 80 de terenuri din Dosarul Retrocedărilor se rejudecă la Tribunalul București, instanță care a transmis recent proprietarilor actuali ai terenurilor că sunt citați la instanță pe data de 10 noiembrie 2025, de la ora 9.00.
Cazul cu indicativul 25579/3/2020* a fost reînregistrat pe data de 4 septembrie 2025 pe rolul Tribunalului București, la mijlocul litigiului fiind, așa cum precizam mai sus, cererea primăriei de anulare a zeci de contracte de vânzare-cumpărare sau acte subsecvente pentru suprafețe ce totalizează zeci de mii de metri pătrați, vizate de Dosarul Retrocedărilor.
Așa cum precizam mai sus, după o victorie în primă instanță a Primăriei Constanța, Curtea de Apel București a decis ca dosarul civil să fie rejudecat de magistrații de la Tribunal pentru că, potrivit instanței de apel, în mod greșit nu a fost admisă cererea de intervenție în procesul pentru terenurile din Dosarul Retrocedărilor formulată de Banca Națională a României.
Iar aceasta, spune Curtea de Apel București, deși Banca Națională a României este direct interesată de procesul pentru terenurile din dosarul Retrocedărilor, dat fiind că unul dintre terenuri se suprapune cu cel deținut de BNR în Piața Ovidiu.
Așa cum arătam în edițiile anterioare, în luna mai 2025, Curtea de Apel București a hotărât trimiterea înapoi spre rejudecare, la Tribunalul București, a dosarului în care, în primă instanță, Primăria Constanța recâștigase dreptul de proprietate pe zeci de terenuri din Dosarul Retrocedărilor.
Hotărârea Curții de Apel a pus astfel în stand by întreaga piață imobiliară din Constanța, zeci de suprafețețe, deținute inclusiv de cumpărători de bună credință fiind afectate de deciziile instanței bucureștene.
În proces, judecătorii de la Tribunalul București constataseră, în primă instanță, nulitatea absolută parțială pentru mai multe contracte de partaj, certificat de moștenitor ori contracte de vânzare ce vizau zeci de mii de metri pătrați de terenuri din Dosarul Retrocedărilor.
Totodată, instanța dipusese radierea drepturilor de proprietate ce erau înscrise în cărțile funciare ale suprafețelor vizate.
Curtea de Apel București a decis rejudecarea și introducerea în proces a BNR
Curtea de Apel București a casat însă hotărârea primei instanțe și a decis trimiterea cazului înapoi la Tribunalul București, pentru rejudecarea cererii formulate de Primăria Constanța în legătură cu terenurile din dosarul Retrocedărilor.
Mai exact, magistrații instanței de apel au schimbat Încheierea de ședință din 13 ianuarie 2022, prin care fusese respinsă cererea de intervenție formulată în proces de BNR.
Dată fiind această soluție, Curtea a constatat, mai departe, desființată de drept sentința civilă prin care Primăria Constanța redevenea proprietară pe terenurile vizate de Dosarul Retrocedărilor și a trimis cazul înapoi la Tribunalul București, așa cum precizam anterior, pentru rejudecarea cazului.
Procesul civil ce vizează terenurile a venit după ce, în sentința definitivă din Dosarul Retrocedărilor, pronunțată de judecătorii Curții Supreme, s-a decis ca Primăria Constanța și Statul Român să facă demersurile pentru restabilirea situației anterioare în legătură cu cele 80 de terenuri vizate de dispozițiile de primar anulate definitiv.
Primăria Constanța a deschis astfel dosarul 25579/3/2020, la Tribunalul București, în care a primit câștig de cauză, în parte, în primă instanță, judecătorii anulând parțial, în decembrie 2023, mai multe contracte de partaj, certificat de moștenitor ori contracte de vânzare, detalii aici.
Curtea de Apel București a analizat apelurile declarate în cauză pentru terenurile din Dosarul Retrocedărilor în ședința de la începutul lunii mai, când instanța de apel s-a retras pentru deliberări, anunțând că hotărârea va fi pronunțată la data de 19 mai 2025.
La data de 19 mai 2025, Curtea de Apel București a decis rejudecarea procesului.
Minuta hotărârii de rejudecare a procesului pentru terenurile din Dosarul Retrocedărilor
Iată minuta hotărârii care a schimbat victoria Primăriei Constanța:
„Admite apelurile.
Schimbă în tot încheierea de şedinţă din data de 13.01.2022 în sensul că:
Admite în principiu cererea de intervenţie voluntară principală formulată de numita BNR.
Constată desfiinţată de drept sentinţa civilă apelată.
Trimite cauza spre rejudecare primei instanţe în condiţiile art. 64 alin. (4) C.proc.civ.
Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea de recurs urmând a fi depusă la Curtea de Apel Bucureşti Secţia a IV-a civilă.
Pronunţată astăzi, 19.05.2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei“
În baza acestei hotărâri a Curții de Apel București, dosarul s-a întors la Tribunalul București, pentru rejudecare, care este așteptată să înceapă la data de 10 noiembrie 2025.
Motivarea instanței: de ce să se rejudece procesul civil pentru terenurile din dosarul Retrocedărilor
Astfel, Curtea de Apel București a spus că, în cauză, în mod greșit fusese respinsă cererea de intervenție în procesul civil pentru terenurile din dosarul Retrocedărilor formulată de Banca Națională a României.
„În speţă, prin cererea de intervenție în interes propriu se pretinde pentru titulara acesteia dreptul dedus judecății, BNR invocând un interes procesual propriu (în calitate de proprietar al terenului suprapus cu cel revendicat, pentru o suprafaţă de 507,72 mp, astfel cum rezultă din înscrisurile depuse în susţinerea cererii) în justificarea intervenţiei formulate“, a explicat Curtea de Apel București.
Conform motivării deciziei instanței, „în speţă, Curtea constată că cererea de intervenţie principală a fost depusă la dosar în data de 27.05.2021, iar prin încheierea de şedinţă din data de 13.01.2022, cererea a fost respinsă ca inadmisibilă cu motivarea că terţul nu urmăreşte un drept propriu, ci, mai de grabă solicitările sale sunt în sensul respingerii pretenţiilor formulate de UAT Constanţa privind intabularea dreptului de proprietate al acesteia pentru suprafaţa de 507,72 mp situat în Constanţa, Port Tomis, tronson 2, lot 2, CF vechi nr. 39552, CF nou 207012, poziţia nr. 8 din Dispoziţia nr. 679/2004“.
„Curtea examinând condiţiile de admisibilitate ale cererii de intervenţie voluntară principală, astfel cum au fost expuse anterior, apreciază că în mod greşit prima instanţă a respins ca inadmisibilă cererea formulată de Banca Naţională a României“, au explicat judecătorii reluarea procesului civil pentru terenurile din dosarul Retrocedărilor.
„În acest context, instanţa de apel observă că intervenienta justifică un interes personal, în sensul dispoziţiilor art. 61 alin. 1 din Codul de procedură civilă, pentru a interveni în proces, date fiind următoarele împrejurări de fapt şi de drept: prin cererea de chemare în judecată, reclamanta UAT Constanţa a solicitat printre altele rectificarea cărţilor funciare aferente terenurilor indicate în cerere, inclusiv Cartea Funciară nr. 207012, în sensul radierii pârâţilor din aceste cărţi funciare“, au spus judecătorii bucureșteni.
Conform documentului consultat de Ziarul Amprenta, instanța a arătat că „intervenienta (nr., BNR) pretinde drepturi proprii cu privire la cartea funciară anterior indicată formulând în acest sens o acţiune în rectificare, înregistrată sub nr. ####/212/2020“.
Potrivit instanței, „în data de 24.05.1995 BNR a cumpărat terenul în suprafaţă de 1140 mp situat în Constanţa, str. Revoluţiei din 22.12.1998 nr. 3-5; Judecătoria Constanţa, a dispus intabularea dreptului de proprietate cu privire la terenul amintit“.
Mai departe, se arată că „în data de 05.07.2017 BNR a înregistrat la OCPI Constanţa o cerere privind actualizarea informaţiilor tehnice, iar prin Încheierea nr. #####, emisă la data de 13.07.2017 OCPI a dispus respingerea cererii motivat de faptul că există o suprapunere reală între terenul deţinut de BNR cu imobilul ce are alocat numărul cadastral 14637, CF nou 207012, în suprafaţă de 507.72 mp, intabulat pe numele numiţilor (…) şi societatea Habitat şi Ambient SA, în data de 25.03.2004, în baza Dispoziţiei nr. 679/11.03.2004, desfiinţată în cadrul dosarului penal nr. 6536/2/2008 aflat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti (nr., dosarul Retrocedărilor)“.
Potrivit instanței „prin adresa nr. 148099/29.09.2020 UAT Constanţa a comunicat BNR că imobilul cu nr. cadastral CF nou 207012 nu face parte din domeniul public sau privat, cât şi faptul că există o suprapunere reală cu un alt teren, astfel încât apare că pârâţii şi-au intabulat dreptul de proprietate prin suprapunere reală cu terenul proprietatea BNR“.
Judecătorii au spus astfel că „având în vedere aceste aspecte, Curtea constată că, în data de 18.12.2019 a fost notată suprapunerea reală a imobilului cu IE 207822 UAT Constanţa (proprietatea BNR) cu imobilul având IE 207012 UAT Constanţa (proprietatea pârâţilor) în ambele cărţi funciare, instanţa apreciază că prin aceasta se aduce atingere dreptului de proprietate al BNR, aceasta fiind direct interesată şi afectată de rezultatul acestui demers judiciar având în vedere faptul că se poate aduce atingere dreptului său de proprietate prin pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti“.
Astfel, judecătorii de la Curtea de Apel București au spus că, în procesul civil vizând terenurile din dosarul Retrocedărilor, Banca Națională a României este „direct interesată și afectată de rezultatului acestui demers judiciar“ pentru că „se poate aduce atingere dreptului său de proprietate prin pronunțarea unei hotărâri judecătorești“.
„În consecinţă, constatând că soluţia primei instanţe de respingere ca inadmisibilă a cererii de intervenţie voluntară principală formulată de BNR este nelegală, Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 64 din Codul de procedură civilă, va admite apelurile formulate de părţi şi de intervenienta BNR, va anula încheierea de şedinţă din data de 13.01.2022, va admite în principiu cererea de intervenţie voluntară principală, va constata desființată de drept sentința nr. #### din 21.12.2023 şi va trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanță“, a stabilit instanța de apel referitor la procesul civil pentru terenurile din Dosarul Retrocedărilor.
Mai trebuie precizat că oricare va fi decizia pe care o vor lua judecătorii de la Tribunalul București la finalul procesului, aceasta va putea fi din nou atacată la Curtea de Apel București.
Sursa documentare: Portalul Național al Jurisprudenței www.rejust.ro, Portalul Instanțelor de Judecată
Sursa foto (cu rol ilustrativ): Primăria Constanța
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
