Condiții deosebite de muncă cer mai mulți polițiști locali din Constanța! Decizia se ia în sala de judecată
Justiție
Mai mulți polițiști locali din Constanța care l-au dat în judecată pe primar pentru încadrarea la condiții deosebită de muncă așteaptă înțelegere de la magistrații Curții de Apel Constanța, care vor judeca astăzi, 5 noiembrie 2026, recursul declarat de polițiștii locali împotriva hotărârii nefavorabile pe care au primit-o în primă instanță de la Tribunalul Constanța.
Așa cum arătam în edițiile anterioare, judecătorii de la Tribunal au arătat, printre altele, în motivarea hotărârii nefavorabile polițiștilor locali că „în prezenta cauză nu este delimitată nicio activitate care ar putea fi încadrată în niciuna dintre tipurile de condiţii enumerate, respectiv: în condiții deosebite, speciale sau alte condiții de muncă, fiind necesare reglementări suplimentare“.
În speță, este vorba despre procesul în care Primarul Constanței Vergil Chițac, dar și Consiliul Local Municipal ar urma să fie obligați în instanță, dacă acțiunea va fi admisă în recurs, să-i încadreze pe polițiștii locali din oraș la condiții deosebite de muncă, într-un dosar declinat de judecătorii din București.
Sursa foto: Primăria Constanța
Este de precizat că dosarul fusese intentat de mai mulți polițiști locali din Constanța înainte ca aleșii locali din oraș să adopte Hotărârea nr. 370 din 30 septembrie 2024, hotărâre prin care polițiștii locali din oraș se puteau pensiona mai repede, fiind încadrați în condiții speciale de muncă.
La începutul lunii februarie 2026, însă, această hotărâre a Consiliului Local Constanța a fost anulată în primă instanță de magistrații de la Tribunalul Constanța, după ce a fost atacată de prefectul județului, detalii, aici.
Pentru a reveni la procesul deschis de polițiștii locali, hotărârea a fost amânată pentru data de 23 iulie 2026, când, însă, acțiunea a fost respinsă, ca neîntemeiată.
Ulterior, polițiștii locali au declarat recurs împotriva hotărârii nefavorabile de la Tribunalul Constanța, astfel că dosarul a fost înaintat Curții de Apel Constanța, instanța de control judiciar, care va lua decizia definitivă în cauză.
Cazul, care are indicativul de instanță 26010/3/2023, este așteptat să se judece astăzi, 5 noiembrie 2026, de la ora 10.00, la Secția de Contencios administrativ și fiscal a Curții.
Ce au solicitat în proces polițiștii locali
Potrivit Hotărârii 7227/2024 de declinare a cazului de la Tribunalul București la cel din Constanța, în proces, polițiștii locali din Constanța au solicitat „în principal, obligarea pârâților la efectuarea/procedurilor pentru încadrarea reclamanților în condiții speciale de muncă, respectiv modificarea Regulamentului de organizare și funcționare a poliției locale, precum și modificarea fișelor de post, emiterea deciziilor de încadrare a activității în condiții speciale de muncă și plata cotelor la asigurările sociale corespunzătoare condițiilor speciale de muncă“.
În subsidiar, reclamanții polițiști locali din Constanța au solicitat „obligarea pârâților la efectuarea procedurilor pentru încadrarea reclamanților în condiții deosebite de muncă, respectiv modificarea Regulamentului de organizare și funcționare a poliției locale, precum și modificarea fișelor de post, emiterea deciziilor de încadrare a activității în condiții deosebite de muncă și plata cotelor la asigurările sociale corespunzătoare condițiilor deosebite de muncă“.
În motivarea acțiunii, polițiștii locali au arătat, printre altele, că „sunt funcționari publici cu funcții publice specifice de polițiști locali, au formulat cereri către angajator în vederea încadrării activității în condiții speciale de muncă, însă acesta a refuzat în mod nelegal, caz în care reclamanții au dreptul de a se adresa instanței în vederea verificării legalității refuzului angajatorului de a derula procedurile administrative specifice încadrării activității, locurilor de muncă în condiții deosebite, speciale sau alte condiții, potrivit art. 35 alin. 1 lit. b din Legea nr. 155/2010“.
În replică, primarul Constanței și Consiliul Local au cerut respingerea acțiunii ca neîntemeiată, „întrucât, conform Deciziei Curții Constituționale nr.820/2008, în cuprinsul căreia s-a reținut că «instanțele judecătorești nu au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative»“.
De asemenea, autoritățile locale au mai spus că „trimiterea pe care reclamantul (nr., sindicatul polițiștilor locali) o face la dispozițiile HG (…) este irelevantă în cauză în condițiile în care aceasta privește o anumită funcție / ocupație profesională – polițiști, care diferă de cea a reclamanților – funcționari publici polițiști locali“.
Totuși, aceste aspecte nu au mai putut fi analizate propriu-zis de judecătorii bucureșteni, aceștia hotărând că procesul este de competența Tribunalului Constanța.
Minuta hotărârii de respingere a acțiunii
În aceste condiții dosarul a fost înregistrat pe rolul Secției de Contencios administrativ și fiscal a Tribunalului Constanța la data de 18 martie 2025, însă primul termen de judecată a fost stabilit la finele lunii septembrie 2025, în timpul protestelor magistraților, astfel că procesul a fost suspendat.
Ulterior, judecata a fost reluată la data de 10 februarie 2026, când magistrații constănțeni au ascultat pledoariile avocaților părților din proces și s-au retras pentru deliberări, anunțând că hotărârea va fi pronunțată pe 25 februarie 2026.
La data stabilită, însă, cazul a fost repus pe rol, iar părțile au primit citație pentru data de 12 mai 2026, când, așa cum precizam mai sus, instanța s-a retras iar pentru deliberări, după amânări succesive de pronunțare, hotărârea instanței fiind luată ieri, 23 iulie 2026.
Iată minuta Hotărârii 901/2026 a Tribunalului Constanța cu privire la acțiunea intentată de mai mulți polițiști locali:
„Respinge ca neîntemeiată cererea formulată de reclamanţii Bunescu Eduard-Daniel, Chiţu Rodica, Mercaş Ionut-Andrei, Munteanu Bogdan-Cătălin, Todireanu Cătălin-Demetriad prin Sindicatul Național PRO LEX în contradictoriu cu pârâții Primarul Municipiului Constanța și Consiliul Local al Municipiului Constanța.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Calea de atac se va depune la Tribunalul Constanța.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei în data de 23.07.2026.
Document: Hotarâre 901/2026 23.07.2026“
Ulterior, această hotărâre a instanței a fost atacată în recurs de către polițiștii locali.
Ce a spus Tribunalul Constanța în motivarea hotărârii nefavorabile
După cum precizam anterior, în acțiunea înaintată instanței de judecată pentru încadrarea la condiții nefavorabile, polițiștii locali din Constanța au arătat printre altele, potrivit Hotărârii 901/2026, că „deși legea nu prevede expres modalitatea de încadrare a personalului poliției locale, instanța are competența de a soluționa cauza, inclusiv prin aplicarea de către analogie a dispozițiilor legale incidente, întrucât interpretarea legii reprezintă o etapă necesară în procesul aplicării acesteia“.
De asemenea, polițiștii locali, potrivit instanței, „au invocat faptul că, în lipsa unei metodologii specifice, există un cadru legal adecvat prin similitudine, respectiv Directiva 89/391/CEE și HG nr. 1822/2004, aplicabile polițiștilor din cadrul MAI, iar Curtea de Apel Cluj a reținut în Decizia nr. ###/2022 că acestea pot fi utilizate pentru încadrarea activității polițiștilor locali în condiții speciale de muncă“.
Astfel, conform Tribunalului, în proces polițiștii locali reclamanți „au precizat că, în baza buletinelor de determinare a factorilor de risc emise de Direcția de (…), mai mulți angajatori au adoptat hotărâri de consiliu local prin care au prevăzut încadrarea activității polițiștilor locali în condiții speciale de muncă, au modificat fișele posturilor și au emis decizii de încadrare“.
Totodată, s-a mai menționat că „în subsidiar, dreptul polițiștilor locali de a beneficia de încadrarea în condiții deosebite, speciale sau alte condiții de muncă este cert, iar problema nu vizează existența dreptului, ci încadrarea într-una dintre categoriile prevăzute de lege, existând un minim condiții deosebite și un maxim alte condiții de muncă“.
Potrivit sursei citate, polițiștii locali au mai relatat că au solicitat „încadrarea activității în condiții speciale de muncă prin raportare la încadrarea activității polițiștilor care lucrează în aceleași condiții, sub efectul acelorași factori de risc, iar încadrarea activității în condiții deosebite de muncă reprezintă minimul la care poate fi încadrată activitatea polițiștilor locali.
În replică, însă, judecătorii de la Tribunalul Constanța au arătat că „instanța constată că nu se poate dispune obligarea pârâţilor la efectuarea procedurilor pentru încadrarea reclamanţilor (nr., polițiștii locali) în condiții speciale de muncă, sau cum s-a cerut în subsidiar, în condiţii deosebite de muncă, respectiv modificarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a poliţiei locale, precum şi modificarea fişelor de post, emiterea deciziilor de încadrare a activităţii în condiţii speciale sau deosebite de muncă şi plata cotelor la asigurările sociale corespunzătoare acestor condiţii“.
Conform instanței, „constatând că nu au fost elaborate acte normative care să reglementeze în concret modalitatea de stabilire a acestui drept prin raportare la dispoziţiile legale menţionate anterior şi la H.G. nr. (…) privind metodologia de reînnoire a avizelor de încadrare a locurilor de muncă în condiții deosebite, respectiv HG nr. (…) privind metodologia și criteriile de încadrare a persoanelor în locuri de muncă în condiții speciale, Tribunalul apreciază că reclamanţii nu pot beneficia de încadrarea activităţii în condiţii deosebite sau speciale de muncă astfel cum se solicită în prezenta cauză“.
Au spus judecătorii că „pentru a opera încadrarea activităţii în condiţii deosebite, speciale sau alte condiţii de muncă sunt necesare norme de drept secundar care vizează reglementarea în concret a modalităţii de stabilire a dreptului recunoscut de art. 35 lit. b) din Legea poliţiei locale, norme care nu pot fi stabilite de către instanţa de contencios administrativ“.
„De asemenea, susținerile din acțiune privind Directiva 2000/78/CE a Consiliului Uniunii Europene de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă, nu pot fi primite, obiectivul directivei ca persoanele cu o anumită apartenență religioasă sau cu anumite convingeri, cu un anumit handicap sau cu o anumită vârstă sau orientare sexuală să nu sufere din cauza discriminării, ci să se bucure de egalitate de tratament la locul de muncă“, au mai spus judecătorii.
„Or, în prezenta cauză, nu se invocă astfel de discriminări, nefiind incidentă deci Directiva antereferită“, a arătat Tribunalul Constanța.
„În cele din urmă“, se mai arată în motivarea hotărârii, „instanța reține și aspectul că raţionamentul prezentat în decizia nr. (…)/2023 pronunțată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu este aplicabil prezentei speţe, situaţiile de fapt fiind fundamentul diferite“.
„Diferenţa majoră este dată de faptul că în ipoteza avută în vedere în cauza ce a generat Decizia (…)/2023, textul de lege care făcea încadrarea în condiţii speciale enumera şi care anume posturi se încadrau în aceste condiţii, or, în prezenta cauză nu este delimitată nicio activitate care ar putea fi încadrată în niciuna dintre tipurile de condiţii enumerate, respectiv: în condiții deosebite, speciale sau alte condiții de muncă, fiind necesare reglementări suplimentare“, a conchis Tribunalul Constanța.
Acum, însă, rămâne de văzut la ce concluzie vor ajunge judecătorii de la Curtea de Apel Constanța, în urma recursului declarat de polițiștii locali.
Sursa documentare: Portalul Național al Jurisprudenței www.rejust.ro, Portalul Instanțelor de Judecată
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
