Cristian Radu, motivare CRUCIALĂ din instanță: nu se pune problema sustragerii de la judecată, spun judecătorii! Când s-ar putea întoarce la Primăria Mangalia
Justiție
Momente importante în instanță pentru Cristian Radu, primarul suspendat din Mangalia! Judecătorii de la Curtea de Apel Constanța vor analiza la începutul săptămânii viitoare cererea lui Cristian Radu de revocare a controlului judiciar, măsură preventivă sub care se află în dosarul în care este suspectat de luare de mită, în formă continuată (două infracțiuni), spălare a banilor în formă continuată și instigare la folosirea, cu rea-credință, a bunurilor sau creditului de care se bucură societatea, într-un scop contrar intereselor acesteia (două infracțiuni).
Conform datelor oficiale consultate de Ziarul Amprenta, Curtea de Apel Constanța va analiza solicitarea lui Cristian Radu marți, 12 mai 2026, ședința de judecată fiind programată să înceapă după ora 12.00.
Oricare va fi decizia Curții de Apel Constanța, aceasta va fi definitivă.
Cristian Radu se află sub control judiciar ca urmare a deciziei Curții de Apel Constanța, când judecătorii au menținut hotărârea prin care s-a înlocuit măsura arestului la domiciliu cu cea a controlului judiciar, pe o perioadă de 60 de zile.
Măsura preventivă mai uşoară, suficientă
În motivarea deciziei, judecătorii de la Curtea de Apel Constanța au reținut, printre altele, că măsura preventivă se înlocuieşte, din oficiu sau la cerere, cu o măsură preventivă mai uşoară, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru luarea acesteia şi, în urma evaluării împrejurărilor concrete ale cauzei şi a conduitei procesuale a inculpatului, se apreciază că măsura preventivă mai uşoară este suficientă pentru realizarea scopului prevăzut la art. 202 alin. (1).
„Aşadar“, mai spun judecătorii, „potrivit acestor dispoziţii, înlocuirea stării de arest, în cazul de faţă, sub forma arestului la domiciliu, cu o altă măsură preventivă mai uşoară, impune intervenţia unei schimbări asupra temeiurilor ce au determinat luarea măsurii şi menţinerea acesteia ulterior, astfel încât să existe garanţii că normala instrumentare a cauzei, inclusiv prezervarea ordinii publice, pot fi asigurate şi fără continuarea privării de libertate a persoanei inculpate“.
„Luarea măsurilor preventive privative de libertate, o soluţie de ultimul resort“
Curtea de Apel Constanța a mai reținut în motivarea deciziei care l-a scăpat pe Cristian Radu de arestul la domiciliu că „starea de normalitate este cercetarea în stare de libertate a persoanelor bănuite de săvârşirea unei infracţiuni, luarea măsurilor preventive privative de libertate fiind o soluţie de ultimul resort atunci când din analiza gravităţii faptei şi a periculozităţii infractorului protejarea interesului public şi asigurarea bunei desfăşurări a procesului penal se poate face doar prin adoptarea unor măsuri extreme“.
Ce spune CEDO
„Pornind de la jurisprudenţa CEDO, instanţele interne au definit de-a lungul timpului criterii şi elemente care trebuie avute în vedere în analiza existenţei „pericolului pentru ordinea publică”, printre care reacţia colectivă declanşată din cauza faptelor comise, starea de nesiguranţă ce ar putea fi generată prin lăsarea sau punerea în libertate a acuzatului, precum şi profilul personal al acestuia“.
„Pericolul pentru ordinea publică la care se face referire nu este prezumat, ci trebuie dovedit“
„Totodată, instanţele naţionale au mai stabilit că pericolul pentru ordinea publică la care se face referire nu este prezumat, ci trebuie dovedit, în special dacă este vorba de riscul ca inculpatul să comită o nouă infracţiune sau de reacţia publică declanşată de faptele comise. Rezonanţa în opinia publică, o anumită stare de nesiguranţă generată de faptele comise sau aspectele referitoare la persoana acuzatului au fost evidenţiate ca elemente constitutive ale pericolului pentru ordinea publică, noţiune care nu trebuie confundată cu cea de „pericol social al faptelor” comise“, mai spun judecătorii Curții de Apel Constanța.
„Doar natura acuzațiilor nu poate fi menţinută ca unic temei pentru a putea fi perpetuată starea de detenţie“
„Doar înţelegând în maniera descrisă semnificaţia libertăţii şi a privării de libertate se poate realiza în concret şi în mod efectiv scopul esenţial al reglementării dreptului la libertate, cel al protejării individului împotriva arbitrariului autorităţii.
Analizând în aceste coordonate de principiu situația inculpatului Radu Cristian, reținem că deşi acesta este cercetat sub aspectul săvârşirii unor infracțiuni grave, doar natura acuzațiilor nu poate fi menţinută ca unic temei pentru a putea fi perpetuată starea de detenţie, atât timp cât natura celor două măsuri sub puterea cărora inculpatul s-a aflat până la acest moment este una privativă de libertate, de la momentul arestării sale preventive trecând o perioadă de aproximativ 7 luni, ceea ce tinde să depăşească un termen rezonabil raportat la circumstanţele concrete din cauză“, conform magistraților.
„În continuare“, mai spun judecătorii Curții de Apel Constanța, „problema posibilităţii influenţării bunei desfăşurări a procedurilor judiciare sau sustragerii de la judecată nu poate fi considerată una reală sau iminentă, deşi există bineînţeles acest risc“.
„Nu a fost identificată nici o acţiune care să nască suspiciuni“
„Cu toate acestea, în cazul inculpatului, în scurta perioadă în care acesta s-a aflat sub măsura arestului la domiciliu, nu a fost identificată nici o acţiune care să nască astfel de suspiciuni, inculpatul manifestând diligenţă faţă de toate aspectele ce ţin de procesul penal, aşa încât instanţa de control judiciar apreciază că riscul este unul redus, iar aceste deziderate pot fi asigurate şi prin obligaţiile ce au fost impuse inculpatului în conţinutul măsurii controlului judiciar. Pentru toate aceste motive, instanţa de control judiciar consideră criticile înaintate de reprezentatul Ministerului Public ca fiind neîntemeiate, atât cele cu privire la caracterul rezonabil al măsurii arestului la domiciliu, raportat la circumstanţele reale şi cele personale ale inculpatului, cât şi cele privitoare la ipoteza ca acesta, odată lăsat în libertate, ar putea influenţa buna desfăşurare a procedurilor judiciare, o asemenea temere putând fi înlăturată prin prevenirea contactării de către inculpat a persoanelor audiate în cauză, după cum Tribunalul s-a şi preocupat“, conform celor consemnate în motivare.
Curtea de Apel Constanța mai consideră că „măsura controlului judiciar reprezintă o ingerinţă minimă în dreptul fundamental la libertate în raport de scopurile propuse prin adoptarea unei astfel de soluţii, fiind proporţională cu gravitatea acuzaţiilor penale şi în acord cu jurisprudenţa în materie a Curţii Europene a Drepturilor Omului“.
Cristian Radu, interzis la primărie
În ceea ce priveşte nelegalitatea instituirii obligaţiei prevăzute de art. art. 215 alin. (2) lit. e) Cod procedură penală (să nu desfăşoare activitatea în exercitarea căreia se presupune că ar fi comis faptele imputate), Curtea de Apel Constanța sesizează, pe de o parte, că Radu Cristian nu „arată şi textul de lege în raport de care interdicţia prezentată ar dobândi caracter nelegal, în concret, norma juridică ce ar împiedica instituirea unei asemenea obligaţii, iar pe de altă parte, faptul că inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârşirea unor infracţiuni de corupţie în exercitarea funcţiei de autoritate publică de primar al Municipiului Mangalia, adică în îndeplinirea efectivă a atribuţiilor de reprezentare legală a unităţii adminitrativ-teritoriale menţionate şi a prerogativelor de conducere a aparatului de specialitate aflat în subordinea sa, competenţe care, în plenitudinea lor, definesc „contextul” în care faptele se presupune că ar fi fost comise, după cum însăşi apărarea precizează, şi care trebuie eliminat pentru asigurarea reiterării relaţionărilor inculpatului de natură infracţională“.
„Reconfigurarea măsurii preventive este oportună față de Radu Cristian“
În concluzie, Curtea de Apel Constanța consideră că reconfigurarea măsurii preventive este oportună la acest moment procesual față de Radu Cristian, în raport de circumstanțele personale și procesuale ale inculpatului, măsura controlului judiciar fiind suficientă în considerarea scopurilor prevăzute de art. 202 alin. 1 Cod procedură penală și proporțională cu gravitatea acuzațiilor penale cercetate.
Trimiterea în judecată reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
Sursa text: portal instanțe de judecată și rejust.ro
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
