DIICOT Constanța, reacție FULGER după victoria lui Vlad Virgil! Dosarul Fabrica de moșteniri merge la Înalta Curte
Justiție
Procurorii DIICOT Constanța, reacție de ultim moment după ce Curtea de Apel Constanța a decis ieri, 17 iunie 2026, ca Vlad Virgil, presupusul lider al inculpaților din dosarul denumit generic Fabrica de moșteniri, să scape de arestul domiciliar!
Astfel, potrivit datelor oficiale puse la dispoziție de portalul instanțelor de judecată, DIICOT Constanța au contestat decizia Curții de Apel Constanța, urmând ca o decizie definitivă în acest sens să fie luată de judecătorii de la instanța superioră, respectiv Înalta Curte de Casație și Justiție a României.
Decizia Curții de Apel Constanța poate fi citită AICI
Așa cum arătam și în edițiile anterioare, în acest dosar au fost trimiși în judecată 26 de inculpați, iar printre cei deferiți justiției se află Vlad Virgil, primarul localității Oltina, Ștefania Cealera (foto), Vasile Deacu, executor judecătoresc, dar și notarii Daniela Stamule și Joița Botezatu.
Potrivit DIICOT, Vlad Virgil are reținute în sarcină, aproape 50 de infracțiuni, acesta putând fi considerat, spun procurorii, liderul grupării, rolul său „fiind central în angrenajul infracțional, el fiind cel care a inițiat, planificat și organizat întreaga activitate infracțională, în raport cu care a și determinat configurația grupului, respectiv ce persoane erau necesare pentru punerea în aplicare a planului infracțional și ce roluri aveau de îndeplinit fiecare“, după cum rețin anchetatorii în documentele oficiale.
„A beneficiat de sprijin de specialitate din partea celorlalți membri ai grupului, care aveau pregătire juridică“
„Având în vedere pregătirea școlară precară a acestuia, coroborată cu nivelul de complexitate ridicat al mecanismului infracțional, care presupunea crearea unor circuite ample de acte juridice, este rezonabil de presupus că în cadrul procesului de planificare a activității infracționale a beneficiat de sprijin de specialitate din partea celorlalți membri ai grupului, care aveau pregătire juridică și experiență profesională amplă în domeniile lor de activitate, respectiv cei care aveau calitatea de notar public și executor judecătoresc. Acest rol al lui Vlad Virgil l-a plasat pe acesta într-o poziție centrală în cadrul grupului, în sensul în care el era cel care identifica victimele (singur sau cu ajutorul altor persoane din cadrul grupului) și tot el era cel care asigura legătura dintre palierele inferioare – membrii cu rol de persoane interpuse, care încheiau actele juridice false/simulat – și cei care aveau rolul de a conferi actelor juridice aptitudinea de a produce efecte, respectiv notarii publici și executorul judecătoresc“, tot conform DIICOT.
Vlad Virgil spune că nu avea cum să determine notarii publici și executorul judecăroresc să întocmească acte cu încălcarea prevederilor legale!
„Cu ocazia audierii în calitate de inculpat Vlad Virgil, în data de 20.11.2025 a dat o declarație, negând comiterea infracțiunilor pentru care este cercetat și susținând în principiu că el nu avea cum să determine notarii publici și executorul judecăroresc să întocmească acte cu încălcarea prevederilor legale. Cu ocazia audierii în calitate de suspect și inculpat Bulgaru Ștefan, Neagu Steluța, Vlad George, Vlad Marcela, Deacu Vladimir, Bulgaru Camelia, Cealera Ștefania și Iordache Paula Marinela nu au dorit să dea declarații. Inculpații Deacu Vasile, Botezatu Joița, Neagu Marinel, Pascale Nicoleta, Stoica Florența Lăcrămioara, Mavroian George, Moldovencei Valerica, Radu Vasilica, Iliescu Mihai și Verdeș Mihaela Evelin, au dat declarații susținând că nu se fac vinovați de comiterea infracțiunilor pentru care sunt cercetați“, potrivit DIICOT.
Dosarul se află la Curtea de Apel Constanța, în faza Camerei preliminare! De menționat că prin trimiterea în judecată, DIICOT a solicitat anularea unui număr de 105 documente (contracte de vânzare – cumpărare, dosare de executare, testamente, procuri, procese-verbale și alte înscrisuri) dintre care 20 aflate la Camera Notarilor Publici Constanța, precum și obligarea inculpaților la plata sumei de 440.000 lei reprezentând cheltuielile judiciare avansate de stat.
Cât au costat filajele și interceptările
Conform rechizitoriului, prin trimiterea în judecată a cauzei, DIICOT Constanța a solicitat obligarea inculpaților Vlad Virgil, Stamule Daniela și Deacu Vasile la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, fiecare în sumă de 50.000 lei, dar și a inculpaților Stoian Viorica, Botezatu Joița, Neagu Marinel, Neagu Steluța la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, fiecare în sumă de 20.000 lei.
De asemenea,DIICOT Constanța a solicitat obligarea inculpaților Bulgaru Camelia, Pascale Nicoleta, Verdeș Mihaela-Evelin, Gheorghe Petronela la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, fiecare în sumă de 15.000 lei, a inculpaților Stoica Florența-Lăcrămioara, Mavroian George, Vlad George, Vlad Marcela, Ioniță Ilie-Iulian, Iliescu Mihai, Moldovencei Valerica, Bulgaru Ștefan, Iordache Paula-Marinela și a inculpaților Cealera Ștefania, Deacu Vladimir-Ionuț, Filipovici Cosmina-Magdalena, Suba Adrian, Ciobanu Marius-Florin și Gradea Alexandru la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, în sumă de 10.000 lei, reprezentând contravaloarea activităţilor de investigare efectuate de lucrătorii de poliţie judiciară, activităților de supraveghere tehnică, procesele verbale de redare a convorbirilor și comunicărilor interceptate în baza mandatelor de supraveghere tehnică, activităților de filaj, activităților de analiză grafoscopică, activităților de analiză a drogurilormaterializate în rapoartele de constatare tehnico-științifică, declarațiile martorilor, declarațiile părților vătămate, ale inculpaților, transportului drogurilor la Inspectoratul Județean de Poliţie Constanța, Camera de Corpuri Delicte, citarea, comunicarea diverselor acte către inculpați, scanarea și fotocopierea dosarului.
În total, este vorba despre suma de 280.000 de lei (aprox. 56 de mii de euro) cu titlu de cheltuieli judiciare.
De asemenea, potrivit rechizitoriului DIICOT, în cauză rudele celor care ar fi căzut în plasa presupusului grup, solicită daune de peste 600 de mii de euro.
Trimiterea în judecată reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
Foto arhivă.
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
