Curtea de Apel anulează DEFINITIV impozitul pentru o clădire din centrul Constanței mărit cu 300% de Consiliu Local! Vezi aici decizia instanței
Justiție
Decizie definitivă a judecătorilor de la Curtea de Apel Constanța cu privire la o clădire din centrul Constanței pentru care Consiliul Local hotărâse majorarea cu 300% a impozitului!
Magistrații Secției de Contencios administrativ și fiscal a instanței au respins ca nefondat recursul declarat de Consiliul Local Constanța pentru meținerea impozitului majorat pentru clădirea din centrul Constanței, după ce Tribunalul anulase în primă instanță hotărârea de consiliu.
Decizia Curții de Apel este definitivă.
Judecătorii: Sunt necesare probe și argumente concrete pentru a se dovedi starea de clădire neîngrijită
Amintim, prin hotărârea anulată acum definitiv de Curtea de Apel Constanța s-a dispus mărirea impozitului cu 300%, ca urmare a stării neîngrijite a clădirii din centrul Constanței, însă prima instanță care a analizat cazul a ajuns la concluzia că este posibil ca la mijloc să fi fost o neînțelegere.
Mai exact, spunea Tribunalul Constanța referitor la cazul ce vizează imobilul din centrul Constanței, decizie acum reconfirmată de Curtea de Apel, presupusul proprietar ce a fost supraimpozitat prin decizia Consiliului Local Constanța nu deține parterul imobilului, unde s-ar fi constatat starea de clădire neîngrijită, ci doar etajul.
Argumentul ce a dus la anularea HCL a fost că, potrivit instanței, „nu apare ca suficient să se bifeze într-o căsuţă un procent de deteriorare ori să se aprecieze că o clădire prezintă degradări minore sau medii, fără ca aceste aprecieri să fie susţinute de probe sau argumente, respectiv să se indice (dacă nu în formularul prestabilit al fişei de evaluare măcar într-o notă de constatare separată) care este suprafaţa aproximativă a faţadelor şi care este suprafaţa (cel puţin aproximativă) ce este afectată de deteriorări şi să se evidenţieze acele degradări care au condus la concluzia că clădirea este neîngrijită, pentru ca evaluarea să fie una lipsită de subiectivism sau chiar arbitrariu“.
Cu alte cuvinte, judecătorii de la Tribunal arătaseră că sunt necesare probe și argumente concrete prin care autoritățile locale să susțină starea de clădire neîngrijită, așa încât Consiliul Local să poată dispune supraimpozitarea.
Acum, această hotărâre de anulare luată în părimă instanță de Tribunalul Constanța a fost reconfirmată prin decizia Curții de Apel, care a respins ca nefondat recursul declarat de Consiliul Local Constanța.
Minuta hotărârii definitive de anulare a supraimpozitării clădirii din centrul Constanței
Hotărârea definitivă a Curții de Apel Constanța a fost pronunțată marți, 12 mai 2026, în dosarul 6992/118/2024, procesul fiind intentat de Uniunea Asociațiilor de Proprietari Constanța, proprietarul care s-a trezut cu supraimpozitarea de 300%, deși, după cum a arătat Tribunalul, Uniunea deține doar etajul clădirii, nu și parterul, care ar fi fost neîngrijit.
Așa cum precizam mai sus, judecătorii de la Curtea de Apel au repins ca nefondat recursul declarat de autoritățile locale pentru menținerea supraimpozitării.
Iată minuta Hotărârii 448/2026 a Curții de Apel Constanța:
„Respinge recursul ca nefondat.
Definitivă.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, astăzi 12.05.2026.
Document: Hotarâre 448/2026 12.05.2026“
De ce fusese anulată hotărârea privind clădirea din centrul Constanței
Așa cum precizam în edițiile anterioare, este vorba despre procesul în care, în primă instanță, magistrații Secției de Contencios administrativ și fiscal a Tribunalului au admis, la începutul acestei luni, cererea de anulare în parte a hotărârii prin care s-a stabilit majorarea cu 300% a impozitului pe clădiri pentru imobilul din strada Jupiter, nr. 11, „ca urmare a constatării stării tehnice de clădire neîngrijită“.
Victoria în speță aparține Uniunii Asociațiilor de Proprietari Constanța, care are sediul în imobilul din centrul Constanței, în proces solicitând să intervină, așa cum arătam și în edițiile anterioare, și Asociația Antibirocrația.
Amintim, în clădirea din centrul Constanței, strada Jupiter, se află sediul Uniunii Asociațiilor de Proprietari Constanța, potrivit Notei de Fundamentare la Hotărârea Guvernului nr. 134/2022 pentru retragerea statutului de recunoaștere a utilității publice a Asociației „Uniunea Asociațiilor de Proprietari Constanța“.
Uniunea s-a adresat Tribunalului, unde a solicitat anularea HCL 487/2023 privind supraimpozitarea pentru clădirea de pe strada Jupiter.
Printre motivele invocate în proces pentru anularea hotărârii de consiliu local cu privire la imobilul din centrul Constanței, Uniunea Asociațiilor de Proprietari a precizat, de asemenea, că Uniunea nu deține parterul imobilului, unde s-ar putea reține aspectul de clădire neîngrijită, ci doar primul etaj.
În motivarea Hotărârii 1274/2025, judecătorii Tribunalului Constanța au arătat, printre altele, că „instanţa reţine aşadar că din probele administrate nu reiese că a fost dovedit faptul că încadrarea imobilului în categoria 3 de impozitare este una justificată prin documentaţia aferentă, existând puternice dubii cu privire la această încadrare, care pe de o parte a fost efectuată în baza unei inspectări a clădirii de la distanţă şi care nu a evidenţiat în concret deficienţele punctate, iar pe de altă parte a nesocotit principiul certitudinii impunerii prin aceea că criteriile avute în vedere au fost unele ce permit aprecieri arbitrare şi în speţă aceste aprecieri nu sunt susţinute de nicio probă şi nicio argumentare“.
„În acest sens“, au spus judecătorii, „se are în vedere că nu apare ca suficient să se bifeze într-o căsuţă un procent de deteriorare ori să se aprecieze că o clădire prezintă degradări minore sau medii, fără ca aceste aprecieri să fie susţinute de probe sau argumente, respectiv să se indice (dacă nu în formularul prestabilit al fişei de evaluare măcar într-o notă de constatare separată) care este suprafaţa aproximativă a faţadelor şi care este suprafaţa (cel puţin aproximativă) ce este afectată de deteriorări şi să se evidenţieze acele degradări care au condus la concluzia că clădirea este neîngrijită, pentru ca evaluarea să fie una lipsită de subiectivism sau chiar arbitrariu“.
Conform instanței, „prin raportare la modalitatea în care evaluarea a fost efectuată şi la lipsa unei documentaţii care să justifice această evaluare, care în fapt ar trebui să reprezinte documentaţia prealabilă emiterii hotărârii prin care se dispune majorarea impozitului pe clădire, instanţa reţine că deşi planşa fotografică depusă de reclamantă ar putea evidenţia o situaţie a imobilului (nr., din centrul Constanței) ulterioară emiterii hotărârii contestate, acestea sunt de natură a spori dubiul cu privire la realitatea celor menţionate în fişa de evaluare a clădirii reclamantei, afectând implicit temeinicia hotărârii de consiliu local contestate în cauză, inclusiv din perspectiva încălcării principiului certitudinii impunerii“.
Judecătorii au explicat că „în ce priveşte susţinerile reclamantei referitoare la faptul că imobilul a fost încadrat în categoria clădirilor neîngrijite fără a se avea în vedere faptul că partea pe care o deţine nu ar putea fi calificată astfel instanţa apreciază că nu au relevanţă în privinţa calificării imobilului din perspectiva gradului de îngrijire, care trebuie evaluat în ansamblul său, dar de aceste susţineri trebuie să se ţină seama la adoptarea unor hotărâri de majorare a impozitului, care vizându-i pe proprietarii individuali ai părţilor din imobil, trebuie să se raporteze atât la situaţia concretă a părţii din imobil pe care fiecare o deţine cât şi la comportamentul concret al acestora în privinţa modului de întreţinere a propriului imobil după primirea somaţiei din partea autorităţii locale“.
„Cum în cauză autoritatea locală a avut în vedere în mod eronat că apartamentul deţinut de reclamantă este situat la parterul clădirii şi nu la etajul acesteia, aşa cum este în realitate, încă odată trebuie reţinut că nu există certitudine nici cu privire la starea părţii din imobil deţinută de reclamantă anterior evaluării şi nici ulterior acestui moment, neputându-se aprecia, indiferent de starea clădirii în ansamblu, că aceasta are o culpă în ce priveşte această stare şi că din acest motiv şi impozitul său ar trebui majorat, în aceeaşi măsură cu al celorlalţi proprietari“, au conchis judecătorii referitor la supraimpozitarea imobilului din centrul Constanței.
Minuta hotărârii ce vizează imobilul din centrul Constanței, atacată acum la Curte
Iată minuta hotărârii pronunțate la data de 4 decembrie 2025 de judecătorii Secției de Contencios administrativ și fiscal a Tribunalului Constanța în procesul ce vizează imobilul din centrul Constanței, de pe strada Jupiter:
„Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta Uniunea Asociaţiilor de Proprietari Constanţa în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local al Municipiului Constanţa.
Anulează în parte Hotărârea nr. 487/29.11.2023 a Consiliului Local al Municipiului Constanţa, respectiv în ceea ce priveşte majorarea cu 300% a impozitului pe clădiri doar pentru imobilul aparţinând reclamantei Uniunea Asociaţiilor de Proprietari Constanţa, situat în mun. Constanţa, str. Jupiter nr. 11, jud. Constanţa, identificat cu nr. cadastral 6792/1 şi nr. de carte funciară 229844-C1-U2.
Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta Uniunea Asociaţiilor de Proprietari Constanţa în contradictoriu cu pârâta Primăria Municipiului Constanţa ca fiind formulată în contradictoriu cu o persoană fără capacitate procesuală.
Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta Uniunea Asociaţiilor de Proprietari Constanţa în contradictoriu cu pârâţii Municipiul Constanţa şi Direcţia Generală Poliţia Locală Constanţa ca fiind formulată în contradictoriu cu persoane fără calitate procesuală pasivă.
Obligă pe pârâtul Consiliul Local al Municipiului Constanţa la plata sumei de 1.050 de lei către cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, ce se va depune la Tribunalul Constanţa – Secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Pronunţată astăzi, 04.12.2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei“.
Dosarul are indicativul 6992/118/2024, iar părțile sunt reclamanta Uniunea Asociațiilor de Proprietari Constanța și pârâții Primăria Municipiului Constanța, Municipiul Constanța prin Primar, Consiliul Local Constanța și Direcția Generală Poliția Locală.
Ulterior, în proces au solicitat să intervină, așa cum precizam mai sus, și Asociația Antibirocrația, dar și Asociația de Proprietari Iosif Sava nr. 4, urmând ca cele două asociații să achite taxa de timbru judiciar potrivit legislației în vigoare.
Hotărârea de consiliu emisă pentru imobilul din centrul Constanței
Potrivit datelor furnizate de Primăria Constanța, HCL Constanța nr. 487 a fost adoptată pe 29 noiembrie 2024 și vizează „majorarea cu 300% a impozitului pe clădiri pentru clădirea situată în municipiul Constanța, str. Jupiter nr. 11 (nr., în centrul Constanței), ca urmare a constatării stării tehnice de clădire neîngrijită“.
Așa cum arătam mai sus, judecătorii de la Tribunalul Constanța au ajuns la concluzia că solicitarea formulată de Uniunea Asociațiilor de Proprietari Constanța privind hotărârea de consiliu local este fondată, astfel că au dispus anularea actului contestat, anularea fiind valabilă doar cu privire la supraimpozitarea cu 300% a imobilului din centrul Constanței, strada Jupiter.
Totuși, decizia judecătorilor de la Secția de Contencios administrativ și fiscal a Tribunalului a fost luată în primă instanță, astfel că ulterior dosarul a ajuns la Curtea de Apel Constanța, în urma recursului declarat de Consiliul Local.
Decizia pe care au luat-o acum magistrații de la Secția de Contencios administrativ și fiscal a Curții cu privire la imobilul din centrul Constanței, prin care au respins ca nefondat recursul municipalității, este definitivă.
Sursa documentare: Portalul Național al Jurisprudenței www.rejust.ro, Portalul Instanțelor de Judecată, Portalul Primăriei Constanța
Sursa foto 1: Primăria Constanța
Sursa foto 2: Google Maps
Sursa foto 3: Google Maps
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
