DIICOT acuză: fabrică de moșteniri, la Constanța! Episodul I – cazul executorului judecătoresc Vasile Deacu și al notarului Joița Botezatu
Justiție
Ziarul Amprenta aduce la cunoștința publicului larg detalii importante din ancheta procurorilor DIICOT efectuată în dosarul denumit generic Fabrica de moșteniri, cauză ce a cutremurat justiția din Constanța, atât prin numele și calitățile celor vizați de anchetă, cât și prin măsurile preventive dispuse față de aceștia. Amintim, în dosar, Curtea de Apel Constanța a decis arestarea preventivă a mai multor persoane, printre acestea aflându-se executorul judecătoresc Vasile Deacu, din Constanța, iar notarul Joița Botezatu a fost plasată sub control judiciar.
Astfel, Ziarul Amprenta începe demersul jurnalistic prin prezentarea în parte a acuzațiilor aduse fiecărui inculpat în parte, așa cum este consemnat în referatul DIICOT, plecând de la notarul Joița Botezatu și de la executorul judecătoresc Vasile Deacu, persoane ce au atras competența direct a Curții de Apel Constanța.
Joița Botezatu este suspectată de DIICOT de constituirea unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu și fals intelectual, asta în timp ce Vasile Deacu este acuzat de procurori de constituirea unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu, fals intelectual și complicitate la spălare de bani.
Acuzațiile aduse în sarcina executorului Deacu
Potrivit DIICOT, pe scurt, Vasile Deacu este suspectat de constituirea unui grup infracțional organizat, presupusa faptă constând în aceea că, în cursul anului 2018, aparent împreună Stamule Daniela (notar public la data faptelor) şi Vlad Virgil ar fi inițiat şi constituit un grup infracțional organizat, la care ulterior, pentru diferite perioade de timp, ar fi aderat şi numiții Botezatu Joița (notar public), Stoian Viorica, Bulgaru Camelia, Pascale Nicoleta, Stoica Florența-Lăcrămioara, Neagu Marinel, Neagu Steluța și Mavroian George şi care ar fi fost sprijinit de către numiții Moldovencei Valerica, Radu Vasilica, Iliescu Mihai şi Bulgaru Ştefan.
Tot conform DIICOT, presupusul grup ar fi funcționat neîntrerupt până la data intervenției organelor judiciare (08.07.2025) şi ar fi avut ca scop dobândirea aparent prin mijloace frauduloase, respectiv prin presupusa comitere a infracţiunilor de fals intelectual, uz de fals, fals în înscrisuri sub semnătură privată, abuz în serviciu şi spălarea banilor, a unor bunuri imobile aflate în proprietatea unor persoane vulnerabile, urmate de operațiuni menite să asigure introducerea în circuitul civil licit a acestor imobile.
DIICOT îl mai acuză pe Vasile Deacu și de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, (în legătură cu imobilul defunctului T.C.), presupus constând în aceea că, în perioada 23.09.2022 – 23.06.2023, în calitate de executor judecătoresc, aparent în mod repetat şi-ar fi îndeplinit defectuos atribuțiile de serviciu, respectiv ar fi pornit, derulat şi finalizat executarea silită împotriva numitului T.C., decedat la data demarării procedurii, cauzând astfel o presupusă vătămare a drepturilor şi intereselor moştenitoarei de drept a acestuia, numita T.S.V., şi, corelativ, un folos aparent necuvenit numitului Neagu Marinel, adjudecatar al imobilului scos la licitație, în legătură cu dreptul de proprietate asupra apartamentului situat în mun. Constanța, aleea Egretei. (…)
Executorul mai este suspectat de DIICOT și de fals intelectual (aparent în legătură cu imobilul defunctului T.C.), constând în aceea că, potrivit anchetatorilor, în data de 23.06.2023, în calitate de executor judecătoresc aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, ar fi falsificat un număr de două înscrisuri oficiale emise în dosarul de executare numărul 224/2022, aparent cu prilejul întocmirii acestora, respectiv procesul – verbal de licitație şi actul de adjudecare, ambele din data de 23.06.2023, în cuprinsul cărora ar fi consemnat împrejurarea aparent necorespunzătoare adevărului conform căreia valoarea creanței admise în contul prețului de adjudecare ar fi fost de 58.000 euro, deşi valoarea creanţei rezultată din titlul executoriu era de 36.500 euro (mențiune inserată în cuprinsul procesului verbal de licitație), potrivit DIICOT, precum şi faptul aparent nereal conform căruia prețul plătit de adjudecatar pentru imobilul ar fi fost de 58.000 euro (mențiune inserată în actul de adjudecare), potrivit anchetatorilor.
Ce acuzații îi aduc procurorii notarului Joiţa Botezatu
Notarul Joiţa Botezatu este suspectată potrivit DIICOT de constituirea unui grup infracţional organizat, constând în aceea că în cursul anului 2023 ar fi aderat la presupusul grup infracțional aparent constituit de către Vlad Virgil, Stamule Daniela (notar public la data faptelor) şi Deacu Vasile (executor judecătoresc), la care, pentru diferite perioade de timp, ar fi aderat şi numiții Stoian Viorica, Bulgaru Camelia, Pascale Nicoleta, Stoica Florența-Lăcrămioara, Neagu Marinel, Neagu Steluța și Mavroian George şi care ar fi fost sprijinit de către numiții Moldovencei Valerica, Radu Vasilica, Iliescu Mihai şi Bulgaru Ştefan.
Notarul Joiţa Botezatu este acuzată și de abuz aparent constând în aceea că, la data de 12.07.2023, în calitate de notar public, şi-ar fi îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu, presupus prin încălcarea dispozițiilor legale, respectiv cele privitoare la existența consimțământului şi a discernământului declarantului la momentul autentificării actului notarial, în sensul că, aparent fără a efectua verificările obligatorii pentru stabilirea discernământului, ar fi autentificat o declarație notarială, prin care numitul A.C. a renunțat la dreptul de habitație viageră asupra imobilului situat în municipiul Constanța, aleea Egretei, în conditiile în care ar fi existat dubii puternice, arată DIICOT, cu privire la existenţa disernământului declarantului, evidente şi rezultate din diagnosticul medical al acestuia (demență, sub forma deficienței funcționale accentuate).
Potrivit DIICOT, acțiunea a avut ca rezultat aparent o pagubă în dauna persoanei vătămate A.C. şi, corelativ, un folos aparent necuvenit numitei Stoicа Florentа Lăcrămioara, constând în valoarea 55 dreptului de habitaţie.
Notarul Joiţa Botezatu mai este suspectată de DIICOT și de fals intelectual, procurorii susținând că, în calitate de notar public aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, ar fi falsificat un număr de două înscrisuri oficiale, cu prilejul întocmirii acestora, mai exact ar fi atestat în fals în cuprinsul încheierilor de autentificare nr. 439 (declarație de acceptare a succesiunii) şi 440 (procura specială), că în data de 15.05.2025, s-a deplasat la adresa din localitatea Oltina, str. Dispensarului, unde numita M.A. ar fi declarat în fața sa, după prealabila ei identificare, că ar fi citit declarația, precum şi procura specială și ar fi consimțit la autentificarea acestora, deşi, în realitate, numita M.A. ar fi semnat cele două documente notariale, arată DIICOT, în fața secretarei G.P., angajată la biroul notarial.
Sursă text: referat propunere arestare.
Amintim că în acest dosar mai fost arestați preventiv: Virgil Vlad, Stoica Viorica și Neagu Marinel.
Arest la domiciliu au primit: Verdeș Mihaela Evelin, Pascale Nicoleta, Neagu Steluța.
De asemenea, Curtea de Apel Constanța a respins propunerea de arestare formulată de DIICOT față de Valerica Moldovencei, Radu Vasilica, Iliescu Mihai, Gheorghe Petronela, și Ștefan Bulgaru.
Tot Curtea de Apel a decis luarea măsurii preventive a controlului judiciar față de susecții Florența Lăcrămioara Stoica și George Mavroian, iar față de Camelia Bulgaru s-a decis arest la domiciliu.
Deciziile nu sunt definitive!
Precizăm că punerea în mișcare a acțiunii penale, reținerea și arestarea preventivă reprezintă etape și măsuri din cursul procesului penal, reglementate de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual adecvat de administrare a probatorului, activități care nu pot, în nicio situație, să înfrângă principiul constituțional al prezumției de nevinovăție.
Conform DIICOT, fiind audiați în calitate de suspect şi inculpat la data de 08.07.2025, Vlad Virgil, Stoian Viorica, Bulgaru Ştefan, Neagu Steluța și Gheorghe Petronela, nu au dorit să dea declarații. Tot potrivit procurorilor, „inculpații Deacu Vasile, Botezatu Joiţa, Neagu Marinel, Pascale Nicoleta, Moldovencei Valerica, Radu Vasilica, Iliescu Mihai şi Verdeş Mihaela Evelin, au dat declarații susținând că nu se fac vinovați de comiterea infracțiunilor pentru care sunt cercetați“.
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și
