DNA, surprize, surprize în dosarul lui Cristian Radu! Martorul de care nu știa nimeni, apărut la finalul procesului

Justiție
Momente intense, cu martori surpriză, la Curtea de Apel Constanța, instanță care s-a retras pentru deliberări, la finalul procesului lui Cristian Radu, primarul suspendat din Mangalia, în prezent arestat preventiv într-o altă cauză.
Mai exact, este vorba despre primul dosar DNA al lui Cristian Radu, în care primarul din Mangalia este suspectat de abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată.
Comunicatul DNA poate fi citit AICI
Ieri, 23 ianuarie 2026, instanța a finalizat cercetarea judecătorească în cauză, iar primarul Cristian Radu a făcut declarații în fața completului de judecată, prin videoconferință, cu privire la acuzațiile formulate la adresa sa de către procurorii DNA Constanța (detalii despre aceste declarații pot fi citite AICI).
Surpriza în instanță a venit din partea procurorilor DNA Constanța, care au solicitat audierea unui martor-surpriză despre care nu știa nimeni în dosar, din câte se pare, nici anchetatorii, după vom arăta mai jos.

Astfel, procurorul de ședință Nadia Zlate a solicitat completului de judecată prezidat de magistratul Andreea Ianca să încuviințeze audierea unui martor nou, în speță fiind vorba despre o persoană față de care pe parcursul cercetărilor specifice în al doilea dosar al lui Cristian Radu s-a stabilit că ar avea cunoștință și despre aspectele imputate primarului de la Mangalia în prima anchetă DNA – cea judecată ieri la Curtea de Apel.
De la bun început, însă, avocații suspecților au solicitat instanței să respingă audierea acestui așa-zis martor-surpriză, apărătorii invocând, printre altele, momentul procesual la care este formulată această cerere din partea procurorilor DNA, mai exact, finalul cercetării judecătorești.
De asemenea, avocații au mai arătat și faptul că, neavând cunoștință despre existența acestui martor până acum, nu poate fi pregătită o apărare corespunzătoare, proba în cauză (adică audierea martorului) nefiind administrată în cursul urmăririi penale.
Dincolo de susținerile avocaților, președintele completului de judecată a arătat că proba propusă de DNA în acest moment procesual (adică, audierea martorului de care nu a știut nimeni până atunci) nu poate fi încuviințată.
Martorul în cauză este Vasile Cornaci, fost director al Administrației Domeniului Public și Privat Mangalia.
În aceste condiții, cercetarea judecătorească a fost constatată ca fiind terminată, iar acuzării și avocaților li s-a dat cuvântul, pentru a susține pledoariile finale.
Ulterior, instanța s-a retras pentru deliberări, arătând că hotărârea va fi pronunțată la data de 20 februarie 2026.

De menționat că ieri, prin video conferință, primarul suspendat Cristian Radu a făcut precizarea, în timpul susținerii declarației, că nu s-a implicat în nicio procedura de achiziție publică și că nu s-a întâmplat niciodată să negocieze vreun onorariu.
„Îmi pare rău că nu sunt în fața dumneavoastră să pun mâna pe cruce! Nu s-a întâmplat niciodată să negociez vreun onorariu! Nu m-am întâlnit cu niciun avocat să discut de vreun onorariu. Nu am semnat nicio ordonanțare de plată. Nu m-am implicat în nicio procedura de achiziție publică“, a mai spus, printre altele, primarul suspendat Cristian Radu.
De menționat că oricare va fi decizia Curții de Apel Constanța, aceasta va putea fi contestată la Înalta Curte de Casație și Justiție a României.
În celălalt dosar, Cristian Radu este acuzat de luare de mită, în formă continuată (două infracțiuni), spălare a banilor în formă continuată și instigare la folosirea, cu rea-credință, a bunurilor sau creditului de care se bucură societatea, într-un scop contrar intereselor acesteia (două infracțiuni).
Trimiterea în judecată reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:






