DNA vrea să ANULEZE achitarea avocaților Sorin Calaigii, din Baroul Constanța, și Mihaela Lupu, din Baroul București! Iată când se va decide totul
Justiție
Procurorii DNA vor să ANULEZE decizia Curții de Apel București prin intermediul căreia s-a decis achitarea avocaților Sorin Calaigii, din Baroul Constanța, și Mihaela Lupu (fost Bodârlău), din Baroul București, acțiunea fiind înregistrată într-o cale extraordinară de atac.
Conform datelor oficiale puse la dispoziție de site-ul oficial al Înaltei Curți de Casație și Justiție a României, DNA a contestat decizia Curții de Apel București privind achitarea celor doi avocați, iar primul termen al contestației a fost stabilit pentru data de 29 septembrie 2026.
Oricare va fi decizia Înaltei Curți, aceasta va fi definitivă.
„Condamnă pe inculpatul CALAIGII SORIN, avocat în cadrul Baroului Constanța, la data faptelor, la o pedeapsă de 4 ani închisoare și interzicerea, atât în timpul cât și pe o perioadă de 3 ani de la executarea pedepsei principale, a drepturilor: de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat și de a exercita profesia de avocat, pentru săvârșirea a două infracțiuni de trafic de influență.
Condamnă pe inculpata BODÎRLĂU MIHAELA, avocat în cadrul Baroului București, la data faptelor, la o pedeapsă de 4 ani închisoare și interzicerea, atât în timpul cât și pe o perioadă de 3 ani de la executarea pedepsei principale, a drepturilor: de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și de a exercita profesia de avocat, pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență și șantaj.
Dispune confiscarea extinsă de la inculpatul Calaigii Sorin a sumei de 47.229 lei și a sumei de 29.500 euro (în echivalent în lei la cursul oficial de schimb al B.N.R. de la data executării acestei măsuri).
Dispune confiscarea specială de la același inculpat a sumei de 3.000 lei.
Dispune confiscarea specială de la inculpata Bodîrlău Mihaela a sumei de 20.000 euro (în echivalent în lei la cursul oficial de schimb al B.N.R. de la data executării acestei măsuri).
Obligă pe inculpatul Calaigii Sorin la plata către stat a sumei de 7.700 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.
Obligă pe inculpata Bodîrlău Mihaela la plata către stat a sumei de 5.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare. DEFINITIVĂ“.
Cei doi avocați au fost trimiși în judecată în iulie 2014.
Potrivit DNA, în rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
1. În luna iunie a anului 2011, inculpatul Calaigii Sorin, avocat în Baroul Constanța, a pretins și a primit de la o persoană suma de 6.500 euro, lăsându-o să creadă că are influență asupra unor judecători de la Curtea de Apel Constanța și că poate să intervină pe lângă ei pentru a-i determina să dispună o soluție favorabilă față de fiul său, judecat pentru săvârșirea unei infracțiuni de tentativă la omor calificat, într-un dosar aflat în faza apelului. Soluția din apel a fost însă defavorabilă cumpărătorului de influență, apelul declarat fiind respins, iar pedeapsa aplicată la fond a fost chiar mărită. Ulterior pronunțării acestei soluții, inculpatul Calaigii Sorin a restituit suma de 6.500 euro, pe motiv că pretențiile magistraților ar fi sporit.
2. În luna septembrie a anului 2012, inculpata Bodîrlău Mihaela, avocat în Baroul București, a pretins și a primit de la o persoană suma de 20.000 euro, lăsându-o să creadă că are influență asupra unor judecători din cadrul Curții de Apel Constanța și că poate să intervină pe lângă ei pentru a-i determina să dispună o soluție de trimitere a unui dosar spre rejudecare Tribunalului Constanța. În dosarul înregistrat la Curtea de Apel Constanța cumpărătorul de influență alături de alții fusese condamnat de instanța inferioară la pedepse cu închisoarea pentru săvârșirea unor infracțiuni cu violență. Apărătorii aleși ai inculpaților din această cauză au fost Calaigii Sorin și Bodîrlău Mihaela. În legătură cu acest dosar, pe fondul deteriorării relației dintre avocata Bodîrlău Mihaela și familia cumpărătorului de influență, în luna mai a anului 2013, inculpatul Calaigii Sorin a primit, la rândul său, suma de 3.000 lei și a mai pretins un rest de 2.000 lei de la aceeași persoană, lăsându-o să creadă că are influență asupra unui judecător de la Curtea de Apel Constanța, astfel încât să îl determine să dea o soluție favorabilă inculpaților în dosarul respectiv.
În luna aprilie 2014, pe fondul instrumentării prezentei cauze de către procurorii DNA, inculpata Bodîrlău Mihaela a exercitat amenințări cu săvârșirea de acte violență asupra cumpărătorului de influență (martor în prezenta cauză) dar și cu privarea sa de libertate, urmărind pe această cale să îl determine pe martor să renunțe la demersul constând în sesizarea Direcției Naționale Anticorupție cu privire la posibile infracțiuni de corupție săvârșite de către ea.
3. Într-un dosar diferit de primele două, la data de 6 noiembrie 2013, inculpatul Calaigii Sorin a pretins suma de 15.000 euro de la o altă persoană pentru ca, folosindu-și influența pe care afirma că o avea asupra unor judecătoare din cadrul Curții de Apel Constanța, să le determine pe acestea să respingă recursul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanța împotriva sentinței de achitare pronunțate de Judecătoria Constanța, în care persoana respectivă fusese judecată pentru săvârșirea infracțiunii de viol. La data de 15.11.2013, a fost admis recursul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanța, persoana vizată fiind condamnată la o pedeapsă de cinci ani închisoare.
Dosarul a fost trimis spre judecare la Curtea de Apel București.
Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție“.
Decizia de achitare poate fi citită AICI
Sursa foto: Facebook
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
