Emoții! Condamnarea unui fost prefect al județului Constanța ar putea fi ANULATĂ azi. Iată cine va lua decizia finală
Justiție
Adrian Nicolaescu, fost prefect al județului Constanța, ar putea scăpa azi, 21 octombrie 2025, de condamnarea de 4 ani de închisoare cu executare aplicată de judecătorii Curții de Apel Constanța.
Și asta pentru că un complet de judecători de la Înalta Curte de Casație și justiție a României au fost investiți cu o cerere de rejudecare a cauzei penale în care Adrian Nicolaescu a fost condamnat definitiv, iar azi magistrații Curții Supreme ar putea lua o decizie definitivă!
De menționat că la termenul trecut, Înalta Curte a admis în principiu cererile de recurs în casaţie formulate de recurenții Nicolaescu Adrian Viorel și Instituția Prefectului Județului Constanța împotriva deciziei penale nr. 512/P din data de 30.04.2025 pronunțată de Curtea de Apel Constanța – Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. 3631/118/2020.
Ca atare, Curtea Supremă a trimis cauza Completului C5 în vederea judecării recursului în casaţie pentru termenul de judecată din data de 21.10.2025, cu citarea recurenților și încunoștințarea apărătorului ales al recurentului Nicolaescu Adrian Viorel.
Așadar, rămâne de văzut care va fi decizia de azi a judecătorilor de la Înalta Curte.
Dosarul a fost instrumentat de DNA Constanța, care l-a acuzat pe fostul prefect de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos material.
Conform DNA, „în perioada martie 2016 – iulie 2017, inculpatul Nicolaescu Adrian Viorel, în calitatea menționată mai sus, și-ar fi încălcat atribuțiile de serviciu prevăzute de lege, în sensul că ar fi făcut toate demersurile pentru a împiedica eliberarea unor titluri de proprietate către o persoană care obținuse anterior recunoașterea judecătorească a drepturilor sale, pentru o suprafață de 19 hectare de teren amplasat în municipiul Constanța, pe malul lacului Siutghiol“.
Amintim că în motivarea deciziei de condamnare, Curtea de Apel Constanța a reținut, printre altele, că „inculpatul, în perioada semnificativă de timp în care trebuia să pună în executare hotărârea judecătorească definitivă nu avea element reale, semnificative, care să îi permită să considere că hotărârea judecătorească civilă este greşită şi, oricum, chiar dacă ar fi putut avea unele suspiciuni în acest sens, ele au fost înlăturate în mod obiectiv prin numeroase alte hotărâri civile ulterioare şi, în ultimă instanţă, dacă ar fi avut o astfel de convingere în continuare, oricum nu putea să refuze pur şi simplu executarea hotărârii, mai ales în calitatea sa de cel mai înalt şi direct reprezentant al Guvernului României în teritoriu, ci să utilizeze exclusiv căile extraordinare de atac“.
„Orice persoană care are suspiciuni cu privire la corectitudinea unei hotărâri judecătoreşti, a legalităţii probelor administrate, ar refuza să pună în executare hotărârile judecătoreşti, chiar dacă după o lungă perioadă de timp suspiciunile i-ar fi confirmate, siguranţa circuitului civil, dreptul de acces la o instanţă, dreptul de proprietate, ar deveni pur şi simplu iluzorii, lipsirea de efectul executoriu al hotărârilor judecătoreşti putând fi înlăturat, chiar în considerarea unor astfel de situaţii, numai pe căile expres şi limitativ prevăzute de lege, aşa cum s-a arătat, în special prin calea de atac a revizuirii şi posibilitatea suspendării executării hotărârii a cărei revizuire se cere“, se mai menționează în motivarea Curții de Apel Constanța.
„Inculpatul nu putea să suspende de facto executarea hotărârii“
„Mai mult, în condiţiile în care instituţia nu a invocat falsul unor înscrisuri în cursul procedurilor civile, care ar fi permis suspendarea judecăţii cauzelor civile în temeiul art.413 al.1 pct.2 C.proc.civ., inculpatul nu putea să suspende de facto executarea hotărârii pentru acest motiv. Totodată, potrivit art. 430 alin. (5) C.proc.civ., hotărârea atacată cu contestația în anulare sau revizuire își păstrează autoritatea de lucru judecat până ce va fi înlocuită cu o altă hotărâre“, potrivit judecătorilor.
„Ca urmare, inculpatul nu avea nicio justificare pentru a refuza executarea hotărârii judecătoreşti la momentul săvârşirii faptei, iar pretinse motive care ar părea confirmate după o lungă perioadă de timp, prin demersuri care nici nu au aparţinut inculpatului, nu puteau oricum justifica neexecutarea hotărârii judecătoreşti, înlăturarea puterii lucrului judecat şi forţei executorii putând fi făcut, chiar în aceste cazuri, numai pe căile legale extraordinare de atac, mai ales că nu exista niciun risc de înstrăinare a terenurilor, de vreme ce fusese instituit în mai multe rânduri sechestrul în cauzele penale“, se mai arată în motivarea Curții de Apel Constanța.
Nu este de trecut cu vederea peste faptul că judecătorii Curții de Apel Constanța au admis acțiunea civilă şi l-a obligă pe fostul prefect, în solidar cu partea responsabilă civilmente Instituția Prefectului Constanța, la plata către partea civilă Rădulescu Zoea a sumei de 3.138.028,23 lei daune materiale şi a sumei de 3000 lei daune morale.
Comunicatul DNA poate fi citit integral AICI
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
