FOTO O plajă de 8 milioane de euro, din Constanța, își schimbă proprietarul! Vezi aici motivarea judecătorilor
Justiție
O plajă din Constanța evaluată la nu mai puțin de opt milioane de euro, este pe cale să își schimbe proprietarul, în urma unei decizii luate în apel de judecătorii de la Secția I Civilă a Tribunalului Constanța!
În speță, este vorba despre aproximativ 20.000 de metri pătrați de plajă situată în Constanța, Plaja Modern – Pescărie – Poligon 23, suprafață câștigată în apel de la Primăria Constanța de către Apele Române prin Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral.
Hotărârea a fost pronunțată de Tribunal în apel, astfel că decizia judecătorilor prin care plaja a revenit în proprietatea statului mai poate fi încă atacată în recurs.
De curând, judecătorii de la Tribunalul Constanța au motivat decizia prin care plaja de circa 17.039 mp (din măsurători, 20.000 mp din acte) ar urma să revină în proprietatea Statului Român și admnistrarea Apelor Române.
După cum vom arăta mai jos, în motivarea deciziei luate, judecătorii instanței de apel au arătat, printre altele, că din concluziile prezentate de expertul care a întocmit expertiza în cauză rezultă că „terenul litigios reprezintă atât plajă, cât și faleză / creasta falezei în accepțiunea dispozițiilor legale“, bunuri care, potrivit Constituției României, sunt proprietatea statului.
Primăria Constanța a anunțat un adăpost pescăresc pe plaja respectivă
Mai trebuie precizat că suprafața de plajă aflată în centrul procesului suscită interesul mai multor persoane, fiind vorba despre zona în care, în urmă cu mai mulți ani, Primăria Constanța și-a anunțat intenția de a amenaja un adăpost pescăresc în zonă.
În prezent, o parte din zona revendicată în instanță de Administrația Națională Apele Române găzduiește barăci, rulote și alte urme ale unor adăposturi.
Dată fiind însă hotărârea Tribunalului Constanța, dar și faptul că aceasta mai poate fi atacată în recurs, pe moment, barăcile rămân pe poziții, finalul procesului fiind încă incert, iar situația putând să fie schimbată în urma judecării căii de atac, în cazul în care se va declara recurs.
Minuta hotărârii privind plaja favorabilă Statului Român
Așa cum arătam mai sus, dosarul vizează 17.039 mp de plajă (din acte 23.717 mp), suprafață situată în Constanţa, fiind vorba, potrivit instanței, despre Plaja Modern Pescărie – poligon 23.
Conform deciziei luate în apel de către magistrații Tribunalului, plaja în discuție ar urma să se întoarcă la proprietarul de drept – Statul Român și în administrarea Apelor Române.
Hotărârea instanței poate fi însă atacată în recurs, cale de atac ce poate fi declarată într-un termen de 30 de zile de la comunicarea deciziei motivate a instanței.
În cazul în care se va declara recurs, dosarul vizând plaja va ajunge la Curtea de Apel Constanța, instanța care va lua decizia definitivă în cauză.
șa cum arătam mai sus, cazul se află în faza de apel la Tribunal, Secția I Civilă, după ce, în primă instanță, Judecătoria Constanța a respins ca neîntemeiată acțiunea în revendicare promovată de Apele Române prin ABADL pentru recuperarea a 23.717 mp de plajă din zona Pescărie.
Este vorba despre dosarul cu indicativul 24128/212/2017*, care se află pe rolul instanțelor din Constanța din anul 2017.
Ieri, 28 mai 2025, Tribunalul a admis apelul declarat de Apele Române.
Iată minuta Hotărârii 562/2025, de ieri, a judecătorilor:
„Admite apelurile formulate de reclamanta Administrația Națională Apele Române prin Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral şi intervenientul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice.
Schimbă în parte sentinţa apelată în sensul că:
Admite acţiunea formulată de reclamanta Administrația Națională Apele Române – ABADL în contradictoriu cu pârâţii Municipiul Constanța prin și Consiliul Local Constanța şi intervenientul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice.
Obligă pârâții să restituie în administrarea reclamantei şi în proprietatea intervenientului terenul în suprafaţă măsurată de 17.039 mp (din acte 23.717 mp) situat în Constanţa, Plaja Modern Pescărie – poligon 23, jud Constanţa, identificat cu numar cadastral 232334, Carte funciara nr. 232334 a UAT Constanța.
Rectifică Cartea Funciară nr 232334 a localităţii Constanţa în sensul că radiază dreptul de proprietate întabulat în favoarea pârâtului Municipiul Constanţa.
Respinge cererea pârâților privind obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.
Menține dispoziţiile din sentința apelată privind respingerea excepţiei de nelegalitate a HCL nr. 16/28.01.2000, precum și cele privind admiterea în parte a cererii de majorare a onorariului formulată de către domnul expert Văleanu Mădălin-Cornel, respectiv pentru suma de 15.000 lei, obligarea reclamantei la plata sumei de 15.000 lei către domnul expert Văleanu Mădălin-Cornel cu titlu de onorariu suplimentar expertiză si cele privind fixarea onorariului definitiv cuvenit domnului expert Văleanu Mădălin-Cornel la suma de 37.000 lei.
Cu recurs în termen de 30 de zile de la comunicare.
Cererea de recurs se depune la Tribunalul Constanta, sub sanctiunea nultăţii.
Pronunţată astăzi, 28.05.2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.
Document: 562/2025 28.05.2025“
Amintim, judecata pe fondul cauzei a fost întârziată, după ce dosarul a fost declinat de magistrații Judecătoriei Constanța.
Magistrații apreciaseră astfel că valoarea bunului revendicat în proces, în speță, a suprafaței de 23.717 mp de plajă din zona Pescărie (potrivit celor susținute de Apele Române), ar fi de 8.111.214 euro, ceea ce ar atrage competența Tribunalului.
În urma unui conflict negativ de compentență, Curtea de Apel a stabilit că instanța competentă să judece cazul în faza de fond este Judecătoria Constanța.
Peste 7.000 de euro expertiza
Mai trebuie spus, de asemenea, că numai expertiza în acest proces a costat ceea ce poate fi o avere pentru unii – onorariul complet cuvenit expertului fiind stabilit de instanță la suma de 37.000 de lei, adică peste 7.300 de euro, la cursul actual.
Hotărârea Tribunalului Constanța a răsturnat astfel total decizia luată în primă instanță de către magistrații de la Judecătoria Constanța, care respinseseră ca neîntemeiată acțiunea în revendicare a terenului reprezentând plajă, acțiune deschisă de Apele Române prin Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral.
Judecătorii de la Secția I Civilă a instanței a admis apelul declarat de Apele Române, a admis acțiunea în revendicare și a obligat Primăria Constanța și Consiliul Local să restituie cei aproape 20.000 mp de plajă în proprietatea Statului Român și în administrarea ANAR-ABADL.
De asemenea, instanța de apel a decis și rectificarea cărții funciare, în sensul radierii dreptului de proprietate înscris în favoarea Primăriei Constanța.
De ce a admis Judecătoria Constanța acțiunea ABADL pentru plaja de la Pescărie
În motivarea Hotărârii 562/2025 a Tribunalului Constanța, Judecătorii Secției I Civile au vorbit, așa cum precizam mai sus, despre concluziile expertizei dispuse în dosar.
„Rezultă din aceste concluzii prezentate de expert faptul că terenul litigios reprezintă atât plajă, cât si faleza/creasta falezei în acceptiunea dispozitiilor legale, respectiv art.6 alin 1 litera d din OUG nr. 202/18.12.2002 privind gospodărirea integrată a zonei costiere, potrivit cu care «Litoralul și aria maximă costieră aparțin domeniului public al statului și includ: falezele care sunt în contact cu marea sau cu proprietatea publică a statului până la 10 m în spatele crestei falezei», terenul reprezentând faleza fiind în contact direct cu plaja care este proprietatea publica a statului“, a spus instanța.
În continuare, judecătorii au arătat că „în ceea ce îi privește pe intimaţi (nr., Consiliul Local Constanța și Primăria Constanța), aceştia au invocat drept «titlu» H.C.L.M. nr. 16/2000, la baza căruia a stat procesul-verbal nr. 8231/21.12.1999 încheiat între Primăria Mun. Constanţa şi Administrația Naţională Apele Române, prin care s-au stabilit vecinătăţile între domeniul public de interes naţional (plajele litoralului românesc la Marea Neagră) şi domeniul privat al Mun. Constanţa pe tronsonul cuprins între digul de nord al Portului Tomis la sud şi canalul de deversare a lacului Tăbăcăriei la nord“.
Conform instanței, „prin protocolul nr. 54038/28.10.1999 încheiat între Primăria Mun. Constanţa şi CN «Apele Române» – Direcţia Apelor Dobrogea – Litoral, s-au stabilit principiilor şi condiţiilor de delimitare conform Legii nr. 213/1998 a terenurilor ce constituie proprietate publică sau privată a mun. Constanța (în funcţie de gradul de amenajare şi categorie de folosinţă) şi a terenurilor ce aparţin domeniului public de interes naţional, din zona Falezei (…), cuprinsă între Portul Tomis şi canalul de deversare a lacului Tăbăcăriei la mare, la podul Pescăriei“.
Au arătat judecătorii că „instanta retine că stingerea dreptului de proprietate publică, prin trecerea unor bunuri din domeniul public al statului în domeniul privat, se poate realiza numai prin respectarea reglementărilor specifice, apărute în legislaţia după anul 1990, cu observarea prevederilor art. 9, art. 10 alin. (2) din Legea nr. 213/1998, preluate şi în art. 292 şi urm, şi în art. 361 din OUG nr. 57/2019, respectiv cu obligativitatea parcurgerii procedurii de trecere a terenurilor din domeniul public în domeniul privat, prin hotărâre a Guvernului României, cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare la momentul parcurgerii unei asemenea proceduri“.
„Or, intimatii nu au dovedit faptul că există o hotărâre de Guvern care să aprobe trecerea suprafeţelor de faleză/plajă din Municipiul Constanta, în domeniul privat al acestuia“, a conchis instanța.
Acum, însă, rămâne de văzut dacă în cauză se va declara recurs împotriva deciziei civile a Tribunalului Constanța prin care plaja și faleza ar urma să revină în proprietatea Statului Român și în administrarea ANAR – ABADL.
Sursa documentare: Portalul Național al Jurisprudenței www.rejust.ro, Portalul Instanțelor de Judecată
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
