FOTO VIDEO Percheziții în Henri Coandă! Anunț important în dosarul tablourilor furate din Italia și găsite la Constanța

Judecătoria Constanța anunță data la care va începe cercetarea judecătorească – în faza Camerei preliminare – în dosarul celor zece tablouri (din perioada renascentistă, secolul al XVII – lea) sustrase din Italia, în cursul anului 2024, și descoperite în Constanța.

Amintim, în cauză, au fost puse în executare 10 mandate de percheziție domiciliară, printre care și în cartierul Henri Coandă.

 

Dosarul penal a fost instrumentat de procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța, au dispus – în octombrie 2025 – trimiterea în judecată a suspecților din prezenta cauză, trei bărbați și o femeie, aceasta din urmă fiind fosta menajeră a persoanei vătămate, o italiancă în vârstă de aproape 100 de ani.

Primul termen în faza Camerei preliminare a fost stabilit – conform portalului instanțelor de judecată – pentru jumătatea lunii mai 2026.

De menționat că la finele Camerei preliminare, judecătorii ar putea valida ancheta procurorilor și ar putea dispune începerea procesului, însă ar putea, totodată, să retrimită dosarul înapoi la procurori pentru completarea sau chiar refacerea urmării penale.

Oricare va fi decizia Judecătoriei Constanța, aceasta va putea fi contestată la instanța superioară.

Amintim că după trimiterea în judecată, procurorii din Constanța au decis restituirea către persoana vătămată a celor 10 tablouri sustrase.

Ce spun anchetatorii

Aproape de finele lunii august 2024, cei trei bărbați, în baza unei presupuse înțelegeri prealabile, și în urma informațiilor furnizate de inculpată, care a fost angajată anterior ca menajeră în locuința persoanei vătămate, în vârstă de aproape 100 de ani, din Bassano del Grappa (Vicenza. Italia), ar fi sustras, aparent prin violare de domiciliu şi pătrundere prin efracție, prin forțarea geamului de la bucătăria imobilului, de la adresa menționată anterior un număr de 10 (zece) picturi realizate în secolele XVII – XVIII, realizate de diferiți artiști plastici.

„Ulterior“, spun procurorii din Constanța, doi dintre inculpați ar fi „introdus tablourile pe teritoriul României, fiind transportate în județul Constanța, unde au fost ascunse în diferite locații“.

Tot în ancheta procurorilor se mai arată că inculpații ar fi „încercat să valorifice tablourile sustrase, sens în care le-au oferit spre vânzare mai multor persoane, contra unor sume de bani cuprinse între 20.000 – 30.000 еuro, fără a reuși înstrăinarea operelor plastice, tablourile fiind recuperate de organele de poliție“.

De menționat că în cauză, s-a dispus efectuarea unei constatări de către un expert în bunuri cu semnificație artistică, pictură și grafică europeană având ca obiectiv stabilirea locului de proveniență, originea, autenticitatea, perioada de creație, valoarea culturală şi financiară, cât şi dacă aceste bunuri fac parte din patrimoniul cultural sau sunt susceptibile de a fi clasate, precum şi stabilirea faptului dacă aceste picturi se încadrează în categoria celor pentru care este necesar obținerea certificatului de export.

Prin raportul de constatare, expertul a formulat următoarele concluzii:

• „Tablourile au în general o calitate artistică modestă, vernaculară / rurală, pe alocuri cu aspect de artizanat.
• Mai notabile, din punct de vedere artistic sunt lucrările inventariate cu nr. 4 (Ecce Homo), nr. 5 (Peisaj portuar) şi nr. 9-10 (studiile de expresie montate în cutie).
• Toate cele 10 tablouri se află într-o stare de conservare în general proastă, cu verniul înnegrit, cu suprafața pânzei ondulată, cu zone cu desprinderi de culoare.
• Consider că obiectele expertizate au în primul rând o valoare personală, în relație cu proprietarul de la care au fost sustrase, având calitatea de obiecte de colecţie personală.
• Cu excepțiile menționate mai sus (nr. 4, 5, 9-10), deşi şi acestea cu rezerve, consider că celelalte obiecte nu pot fi integrate unei colecții muzeale în conformitate cu criterii axiologice / estetice / patrimoniale, ci strict în scopul conservării lor ca obiecte cu o anume vechime.
• În conformitate cu Legea nr. 182/2000, obiectele expertizate pot fi încadrate la specificațiile art. 3, pct. (2), nr. 2 (“bunuri cu semnificație artistică“), lit. a („opere de artă plastică“) și lit. c („obiecte de cult – icoană“), aşadar, nu sunt bunuri de creație curentă, iar, potrivit prevederilor art. 37 alin. (1) – (3) din aceeaşi lege, în România, scoaterea peste frontieră a bunurilor culturale se efectuează numai pe baza certificatului de export.
• În mod categoric, cele zece obiecte nu fac parte din patrimoniul național.
• Daсă, însă, ar fi – în mod abstract – supuse criteriilor de clasare prevăzute de Normele legale în vigoare (H.G. nr. 886/2008), apreciez că patru dintre ele, respectiv cele notate cu numărul 1, 2, 3, 6, nu sunt susceptibile de a fi clasate, iar pentru celelalte şase, notate cu numerele 4, 5, 7, 8, 9, 10, ar putea fi propusă clasarea în categoria juridică „Fond“.
• Procedura de clasare este, însă, inoperabilă, în mod fundamental, întrucât cele 10 picturi nu provin de pe teritoriul României, ci din Italia.
• Valoarea financiară / de piață, în estimarea mea, este menționată în fiecare caz în parte.
• Estimez că valoarea financiară globală ar fi de maxim 45 000 de euro.
• Precizez că valoarea de piață poate fi diferită în funcție de mulți factori, cum ar fi: țara, zona, momentul, comerciantul care realizează vânzarea, cerere şi ofertă etc, astfel prețul real putând fi variabil.
• În eventualitatea în care cele 10 bunuri ar fi făcut obiectul unor tranzacții transfrontaliere licite, ar fi fost necesară, pentru fiecare obiect în parte, o expertiză prealabilă care să constate dacă obiectul în cauză este susceptibil de a fi clasat şi obținerea certificatului de export sau licenței de export, conform legislației statului de unde erau exportate“, conform expertizei.

Trimiterea în judecată reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

OBSERVAȚII:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Citește și:

EXCLUSIV Ce spune DNA despre acuzațiile de delapidare de 7 milioane de euro la Inspectoratul Școlar Județean Constanța