Iată când se reia procesul ce-l vizează pe fostul senator Alexandru Mazăre! Agenția de Integritate ceruse controlul averii
Justiție
Judecătorii de la Curtea de Apel Constanța au anunțat când se va relua procesul care-l vizează pe fostul senator PSD Alexandru Mazăre, fratele fostului primar al Constanței Radu Mazăre, vizat de o acțiune deschisă de Agenția Națională de Integritate privind „controlul averii“.
Amintim, cazul fusese suspendat de protestele magistraților, în luna septembrie 2025, magistrații anunțând însă recent că procesul va fi reluat.
Astfel, potrivit datelor oficiale consultate de Ziarul Amprenta, dosarul care-l vizează pe fostul senator Alexandru Mazăre va fi analizat de judecătorii Curții de Apel Constanța, de la Secția de Contencios administrativ și fiscal a instanței, luni, 17 noiembrie 2025, de la ora 12.00.
Așa cum arătam și în edițiile anterioare, este vorba despre un caz înregistrat inițial pe rolul instanțelor pe 19 februarie 2016, la o zi după ce Agenția de Integritate anunța, prin intermediul unui comunicat de presă, că inspecctorii de integritate ar fi constatat „existența unei diferențe nejustificate în cuantum de aproximativ 210.775 de euro între averea dobândită și veniturile realizate în perioada exercitării mandatului de către Mazăre Alexandru, senator în Parlamentul României“.
Astfel, în același comunicat din 18 februarie 2016, Agenția de Integritate anunța faptul că a fost sesizată Comisia de cercetare a averilor, constituită în cadrul Curții de Apel Constanța.
Totuși, pe parcursul cercetărilor, judecătorii din Comisia de cercetare a averilor, de la Curtea de Apel Constanța, au decis suspendarea procedurilor, constatând că o parte din suma cu privire la care ANI cererea verificări în averea fostului senator Alexandru Mazăre era vizată, de asemenea, de o anchetă DNA.
Decizia de suspendare fusese atacată de către Agenția de Integritate inclusiv la Curtea Supremă, dar hotărârea a rămas neschimbată.
Fostul senator, judecat în dosarul campusului social
Așa cum precizam și în edițiile anterioare, fostul senator Alexandru Mazăre a fost trimis în judecată și condamnat în dosarul Campsului Social Henri Coandă, din Constanța.
Ulterior, prin decizia penală nr. 45 din 10.05.2022, Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât condamnarea lui Alexandru Mazăre, la data presupuselor fapte senator în Parlamentul României, la o pedeapsă de trei ani de închisoare la care se adaugă 5.000 lei amendă penală, pentru complicitate la luare de mită și fals în declarații în formă continuată.
Tot în acest dosar, instanța a dispus achitarea lui Radu Mazăre, fost primar al Constanței, pentru infracțiunile reținute în sarcina sa, întrucât lipsește plângerea prealabilă, autorizarea sau sesizarea organului competent ori o altă condiție prevăzută de lege, necesară pentru punerea în mișcare a acțiunii penale.
De asemenea, tot instanța a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva omului de afaceri Avraham Morgenstern, pentru infracțiunea reținută în sarcina sa, întrucât a intervenit prescripția.
În final, judecătorii au confiscat de la Alexandru Mazăre suma de 80.000 de euro în echivalent în lei, la cursul BNR de la data plății.
La data de 13 septembrie 2024, judecătorii din Constanța au admis cererea fostului senator de eliberare condiționată din penitenciar, detalii, aici.
Cazul, reînregistrat la Constanța
Pentru a reveni la Comisia de cercetare a averilor și la sesizarea formulată de Agenția Națională de Integritate, precizăm că la data de 28 iulie 2025, dosarul care vizează averea fostului senator Alexandru Mazăre a fost reînregistrat pe rolul Curții de Apel Constanța, sub numărul 108/36/2016*.
În cauză, Agenția Națională de Integritate este petent, iar Alexandru Mazăre este intimat.
Obiectul dosarului este reprezentat de o cerere vizând, așa cum precizam mai sus, controlul averilor, formulată în baza Legii 115/1996.
Ce au spus agenții de integritate
Așa cum precizam anterior, la data de 18 februarie 2016, Agenția Națională de Integritate preciza că instituția „a constatat existența unei diferențe nejustificate în cuantum de aprox. 210.775 Euro, între averea dobândită și veniturile realizate în perioada exercitării mandatului de către Mazăre Alexandru, senator în Parlamentul României“.
Conform sursei citate, „diferența identificată de către inspectorii de integritate a rezultat din constituirea, de către persoana evaluată, a unor depozite bancare în cuantum de 160.775 Euro la o unitate bancară de pe teritoriul Statului Israel, precum și din achiziționarea unui imobil pentru care a fost achitat prețul de 50.000 Euro“.
Inspectorii de integritate au spus că „având în vedere cele de mai sus, Agenția Națională de Integritate a sesizat Comisia de cercetare a averilor din cadrul Curții de Apel Constanța, în vederea începerii acțiunii de control cu privire la modificările patrimoniale intervenite și veniturile realizate de către Mazăre Alexandru, în perioada exercitării mandatului de senator“.
„Persoana evaluată a fost informată despre declanșarea procedurii de evaluare, elementele identificate, precum și drepturile de care beneficiază – de a fi asistat sau reprezentat de un avocat și de a prezenta date sau informații pe care le consideră necesare, personal ori prin transmiterea unui punct de vedere scris. Mazăre Alexandru nu a depus la dosarul de evaluare un punct de vedere“, au precizat reprezentanții Agenției de Integritate în februarie 2016, la momentul emiterii comunicatului.
„Agenția Națională de Integritate își exercită atribuțiile cu respectarea principiilor legalității, confidențialității, imparțialității, independenței operaționale, celerității, bunei administrări, precum și al dreptului la apărare“, se mai precizează în documentul ANI.
În acest context, rămâne de văzut ce se va întâmpla la termenul de luni de la Curtea de Apel Constanța.
Sursa foto: Facebook.com
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
