MOTIVARE Doctor cu permisiunea judecătorilor! Cazul medicului din Corbu, acuzat de luare de mită: nu se impune interzicerea exercitării profesiei
Justiție
Judecătorii de la Curtea de Apel Constanța și-au motivat decizia prin intermediul căreia au decis condamnarea definitivă a unui medic de familie din județul Constanța acuzat de fals informatic și luare de mită!
Potrivit datelor oficiale, medicul în cauză a luat trei ani de închisoare cu suspendare.
Procurorii acuză că „inculpatul Radu Daniel Ioan în calitate de medic de familie cu cabinet în localitatea Corbu, la data de 28.02.2022, i-a solicitat și chiar a primit suma de 600 lei de la o persoană, pentru a-i emite un certificat de vaccinare anticovid, căruia i-a și predat certificatul fără ca vaccinul să fie efectiv realizat, și tot cu această ocazie, a instigat-o pe asistenta la cabinetul medical al inculpatului, ca aceasta, fără vinovăție, să introducă date nereale în sistemul informatic de evidență a persoanelor vaccinate anticovid datele persoanei căreia îi eliberase certificatul ca fiind persoană care s-a vaccinat“.
Comunicatul complet poate fi citit AICI
În motivarea deciziei, Curtea de Apel Constanța reține că Tribunalul Constanța, ca instanță de fond, a procedat în mod corect la stabilirea situației de fapt, a încadrării juridice a faptelor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată medicului și a vinovăției acestuia, realizând o apreciere completă și corectă a întregului material probator administrat în cauză în faza de urmărire penală, recunoscut și însușit în totalitate de inculpat, judecata având loc conform procedurii recunoașterii învinuirii.
Cu privire la criticile formulate de către Ministerul Public, referitoare la netemeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește latura penală, Curtea de pel Constanța susține că acestea „nu sunt întemeiate“.
„Dreptul de a exercita profesia de medic“
„Sub acest aspect, raportat la pedepsele complementare și accesorii, cadrul normativ instituit de art. 289 alin. 1 Cod penal impune interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică ori de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a săvârșit fapta, legiuitorul conferind instanței prerogativa de a opta între aceste modalități de restrângere a drepturilor. În exercitarea acestei marje de apreciere, prima instanță a procedat în mod judicios, apreciind că, în circumstanțele concrete ale cauzei, se impune exclusiv interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică, măsură suficientă pentru realizarea scopului preventiv și sancționator al pedepsei, fără a se justifica, suplimentar, privarea inculpatului de dreptul de a exercita profesia de medic“, potrivit motivării.
„Gravitatea relativ redusă a faptei“
„O asemenea ingerință“, mai spun judecătorii Curții de Apel Constanța, „ar apărea ca excesivă, atât prin raportare la gravitatea relativ redusă a faptei, cât și în considerarea circumstanțelor personale favorabile ale inculpatului, persoană cu studii superioare, integrată social, familial și profesional“.
Își poate continua activitatea medicală în afara sistemului public
„Prin efectul pedepsei complementare astfel stabilite, inculpatul este împiedicat să ocupe o funcție publică, inclusiv un post de medic într-o unitate sanitară de stat, fără a fi lipsit, însă, de posibilitatea de a-și continua activitatea medicală în afara sistemului public, respectiv în cadrul medicinei de familie. Este adevărat că, în situația în care infracțiunea a fost săvârșită în exercițiul profesiei, se impune o analiză atentă a necesității și oportunității interzicerii dreptului de a o exercita pe o anumită durată. Totuși, o asemenea măsură nu poate fi dispusă automat, ci exclusiv în măsura în care se dovedește necesară, în funcție de natura și gravitatea faptei, de împrejurările concrete ale cauzei și de persoana infractorului. În acest sens, avem în vedere că modalitatea concretă de săvârșire a faptelor nu relevă existența unui mod de operare specific ori de o periculozitate deosebită, iar sumele de bani primite cu titlu de mită nu sunt semnificative, acestea limitându-se la suma de 600 lei pentru fiecare act material“, conform motivării.
„Un nivel ridicat de instruire, o bună integrare familială și socială“
Curtea de Apel Constanța mai constată, „fără a minimaliza gravitatea intrinsecă a conduitei infracționale“, că „aceasta este semnificativ atenuată de profilul socio-moral al inculpatului, caracterizat printr-un nivel ridicat de instruire, o bună integrare familială și socială, precum și prin lipsa antecedentelor penale“.
Un episod izolat
„Aceste elemente converg în sensul concluziei că abaterea de la conduita legală reprezintă un episod izolat în parcursul său profesional, nefiind expresia unei atitudini constante de sfidare a normelor penale. Circumstanțele personale favorabile sunt de natură să contrabalanseze, într-o măsură semnificativă, relevanța elementelor desprinse din circumstanțele concrete ale săvârșirii faptelor, conturând concluzia că acestea nu relevă o periculozitate sporită care să justifice agravarea consecințelor sancționatorii“, potrivit motivării.
„Valorile sociale lezate nu se circumscriu exercitării profesiei medicale“
„Interzicerea exercitării profesiei s-ar justifica doar în ipoteza în care, raportat la datele cauzei și la persoana inculpatului, pedeapsa complementară s-ar dovedi indispensabilă. Or, în lumina circumstanțelor reale și personale rezultate din actele dosarului, cu trimitere specială la parcursul profesional și vârsta inculpatului, o asemenea ingerință în exercițiul drepturilor sale ar echivala cu impunerea unei sarcini suplimentare, nejustificate și disproporționate. De altfel, valorile sociale lezate nu se circumscriu exercitării profesiei medicale ca atare, ci conduitei punctuale adoptate de inculpat în cadrul activității desfășurate în cabinetul său de medicină de familie, prin eludarea procedurilor legale incidente și prin deturnarea atribuțiilor profesionale în scopul obținerii unui folos necuvenit, fără ca această conduită să fie expresia unui mod de exercitare constant ori defectuos a profesiei medicale“, se mai arată în motivarea condamnării.
Interzicerea absolută a dreptului de a profesa – o restrângere nejustificată a dreptului la muncă
„Nu în ultimul rând, se cuvine a sublinia că, în cauză, competența profesională a inculpatului ca medic nu a fost pusă în discuție. În aceste condiții, interzicerea absolută a dreptului de a profesa, chiar și pe o perioadă limitată, ar reprezenta o restrângere nejustificată a dreptului la muncă. Prin urmare, instanța apreciază că stabilirea pedepsei complementare constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) Cod penal – respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat – constituie o justă și riguroasă individualizare a sancțiunii, prima instanță dând expresie tuturor exigențelor legale incidente și adoptând o conduită judiciară ponderată și echilibrată, orientată spre realizarea scopului și a funcțiilor pedepsei, prin instituirea unui regim sancționator adecvat gravității concrete a faptelor comise“, și-au mai explicat decizia judecătorii Curții de Apel Constanța.
Nu se impune aplicarea pedepsei complementare a interzicerii exercitării profesiei de medic.
În aceste coordonate, contrar motivului de apel formulat de Ministerul Public, Curtea de Apel reține că, prin raportare la circumstanțele concrete ale cauzei și la elementele ce conturează în mod favorabil persoana inculpatului, nu se impune aplicarea pedepsei complementare a interzicerii exercitării profesiei de medic, pedeapsa complementară deja stabilită dovedindu-se suficientă pentru atingerea scopurilor pedepsei, atât sub aspectul funcției preventiv-educative, cât și al celei punitive.
Instanța de apel a constatat că nu se impune interzicerea exercitării profesiei de medic, astfel cum a fost solicitat de Ministerul Public prin motivele de apel.
În acest context, Curtea de Apel Constanța observă că simpla parcurgere a procedurilor penale, coroborată cu atitudinea sinceră de recunoaștere și regret manifestată de inculpat, relevă o reală conștientizare a gravității conduitei ilicite și fundamentează convingerea legitimă că acesta nu va mai adopta, pe viitor, comportamente de natură penală.
Sursa text: portal instanțe de judecată și rejust.ro
Sursa foto: freepik.com
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
