MOTIVARE Iată de ce a pierdut medicul Bădescu, de la Serviciul de Ambulanță Constanța, procesul deschis de Agenția de Integritate. Explicațiile Curții de Apel
Justiție
Judecătorii de la Curtea de Apel Constanța au motivat decizia prin care medicul Mirela Daniela Bădescu Panțuru a pierdut definitiv procesul în care a fost dată în judecată, alături de Serviciul de Ambulanță Județean Constanța, de către Agenția Națională de Integritate!
În speță, este vorba despre dosarul deschis de Agenția Națională de Integritate pentru anularea contractului de angajare a dr. Mirela Daniela Bădescu Panțuru, directorul medical al Serviciului de Ambulanță Județean Constanța, în cadrul instituției medicale.
Potrivit minutei deciziei Tribunalului, contractul în cauză fusese încheiat între dr. Laurențiu Bădescu, în calitate de manager general al SAJ Constanța, și dr. Mirela Daniela Bădescu Panțuru, soția acestuia, în calitate de salariată a aceleiași instituții.
Alături de contractul de muncă, Tribunalul Constanța, în primă instanță, a constatat nulitatea mai multor acte ce o vizează pe dr. Bădescu Panțuru.
În primă instanță, Tribunalul Constanța a admis cererea și a dispus anularea actului, însă cazul a ajuns pe rolul Curții de Apel Constanța după ce decizia primei instanțe a fost atacată în recurs de medicul Mirela Daniela Bădescu Panțuru.
În motivarea hotărârii prin care s-a respins recursul dr. Bădescu Panțuru, Curtea a arătat printre altele că „Agenția Națională de Integritate a formulat acțiunea în constatarea nulității absolute a actelor juridice încheiate cu încălcarea obligațiilor legale privind conflictul de interese, în temeiul art.23 alin.2 din Legea nr.176/2010, acțiune în contencios obiectiv care nu este bazată pe un interes personal, direct și legitim al autorității publice în condițiile prevăzute de art.33 Cod proc.civilă, ci pe asigurarea respectării legii, aspect care se circumscrie interesului legitim public, astfel cum acesta este definit în art.2 lit.r din Legea nr.554/2004“.
„Scopul sancțiunii nulității absolute a actelor juridice încheiate cu încălcarea obligațiilor legale privind conflictul de interese nu este repararea unui prejudiciu ci de a preveni comportamentele nedorite și de a pedepsi abaterile de la normele legale“, au explicat magistrații de la Curtea de Apel Constanța în procesul vizându-i pe medicii Bădescu.
Minuta hotărârii prin care s-a respins recursul dr. Bădescu Panțuru
Iată minuta hotărârii din 25 noiembrie 2025 a Curții de Apel, prin care a fost respins recursul declarat de dr. Mirela Bădescu Panțuru:
„Respinge recursul, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei astăzi, 25.11.2025.
Document: Hotarâre 25.11.2025“
Cazul are indicativul 4760/118/2024* și a fost deschis de Agenția Națională de Integritate în contradictoriu cu cei doi medici, dar și cu Serviciul de Ambulanță Județean Constanța.
Potrivit datelor oficiale consultate de Ziarul Amprenta, cazul a fost judecat de magistrații instanței de recurs la data de 10 noiembrie 2025, când instanța s-a retras pentru deliberări, precizând că hotărârea defnitivă va fi pronunțată la data de 25 noiembrie 2025.
La finele lunii noiembrie 2025, recursul declarat de dr. Mirela Bădescu a fost respins ca nefondat, după cum am arătat mai sus.
Motivarea Curții de Apel Constanța
În decizia prin care a fost respins recursul declarat de dr. Mirela Bădescu împotriva hotărârii inițiale a Tribunalului Constanța, judecătorii de la Curtea de Apel Constanța au arătat printre altele că „potrivit art.23 din Legea nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative «În cazul unui conflict de interese, dacă au legătură cu situaţia de conflict de interese, toate actele juridice sau administrative încheiate direct sau prin persoane interpuse, cu încălcarea dispoziţiilor legale privind conflictul de interese, sunt lovite de nulitate absolut㻓.
Conform Curții de Apel, „printr-o altă critică recurenta (nr., dr. Mirela Bădescu) a susținut că instanța de fond a apreciat în mod greșit asupra cererii reconvenționale prin care a solicitat să se constate existența raportului de muncă derulat între Serviciul de Ambulanță Județean Constanța și recurenta-pârâtă (nr., dr. Mirela Bădescu)“.
Altfel spus, dr. Mirela Bădescu a solicitat ca judecătorii să constate existența raportului de muncă derulat între SAJ Constanța și ea însăși, însă judecătorii au spus referitor la cererea de menținere ca valabil a contractului de muncă, după cum vom arăta mai jos, faptul că o astfel de cerere nu poate fi admisă dacă este formulată direct în faza de recurs.
Potrivit sursei citate, „a invocat recurenta că reclamanta Agenția Națională de Integritate nu a justificat niciun interes care să îndeplinească condițiile prevăzute de art.33 Cod proc.civilă“.
Așa cum arătam mai sus, judecătorii au explicat însă că „susținerea recurentei nu poate fi reținută întrucât intimata-reclamantă Agenția Națională de Integritate a formulat acțiunea în constatarea nulității absolute a actelor juridice încheiate cu încălcarea obligațiilor legale privind conflictul de interese, în temeiul art.23 alin.2 din Legea nr.176/2010, acțiune în contencios obiectiv care nu este bazată pe un interes personal, direct și legitim al autorității publice în condițiile prevăzute de art.33 Cod proc.civilă, ci pe asigurarea respectării legii, aspect care se circumscrie interesului legitim public, astfel cum acesta este definit în art.2 lit.r din Legea nr.554/2004“.
Potrivit instanței, „scopul sancțiunii nulității absolute a actelor juridice încheiate cu încălcarea obligațiilor legale privind conflictul de interese nu este repararea unui prejudiciu ci de a preveni comportamentele nedorite și de a pedepsi abaterile de la normele legale“.
Curtea a arătat că „dacă prin cererea reconvențională formulată în fața instanței de fond recurenta-reclamantă reconvențională a solicitat să se constate existența raportului de muncă derulat cu angajatorul întrucât a prestat activitate în mod efectiv și nu poate opera repunerea în situația anterioară, prin cererea de recurs, aceasta solicită menținerea ca valabil a contractului de muncă, cerere inadmisibilă formulată direct în recurs“.
„Prin sentința recurată instanța de fond a respins ca inadmisibilă cererea reconvențională în raport de prevederile art.35 Cod procedură civilă, prin raportare la faptul că reclamanta reconvențională a solicitat constatarea existenței unei situații de fapt“, au explicat judecătorii.
Conform Curții de Apel Constanța, „potrivit art.57 alin.(2) din Codul Muncii constatarea nulităţii contractului individual de muncă produce efecte pentru viitor. Prin urmare, constatarea nulității contractului individual de muncă produce efecte doar pentru viitor, nu și pentru trecut, în temeiul legii, astfel că, în mod corect a reținut prima instanță inadmisibilitatea cererii în constatarea existenței unei situații de fapt anterioare, în condițiile în care, pentru trecut, existența raportului de muncă este atestată de contractul individual de muncă nr.1152/29.05.2019“.
„În ceea ce privește susținerea recurentei (nr., dr. Mirela Bădescu Panțuru) că nu are nicio culpă în ceea ce privește publicarea concursului și sancțiunea nu se poate îndrepta împotriva sa, Curtea reține ca întemeiate susținerile intimatei reclamante (nr., Agenția Națională de Integritate) formulate prin întâmpinare, în sensul că nulitatea absolută a actului juridic intervine în mod obiectiv fără a fi necesară o circumstanțiere a culpei terților“, au mai spus judecătorii de la Curtea de Apel.
„Față de considerentele expuse, în temeiul art.20 din Legea nr.554/2004 raportat la art.496 alin.1 Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul ca nefondat“, au conchis judecătorii de la Curtea de Apel.
Minuta hotărârii pronunțate de judecătorii primei instanțe
Iată minuta hotărârii Tribunalului Constanța, atacată de directorul medical al SAJ Constanța:
„Admite excepţia lipsei calităţii procesual pasive a pârâtului Bădescu Laurenţiu, invocată de acest pârât.
Respinge cererea principală de chemare în judecată formulată împotriva pârâtului Bădescu Laurenţiu, prin reprezentant convenţional, ca formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Obligă reclamanta la plata către pârâtul Bădescu Laurenţiu a sumei de 3500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Admite cererea de chemare în judecată, formulată de reclamanta Agenția Națională de Integritate în contradictoriu cu pârâţii Bădescu-Panțuru Mirela Daniela şi Serviciul de Ambulanță Județean Constanța.
Constată nulitatea absolută a:
- Propunerii privind organizarea şi desfăşurarea concursului de ocupare a posturilor vacante nr. 15678/11.12.2018,
- a Tematicii de concurs medic în cadrul Departamentului de formare profesională,
- a contractului individual de muncă nr.1152 din 29.05.2019 încheiat între Bădescu Laurenţiu în calitate de manager general şi Bădescu-Panţuru Mirela Daniela în calitate de salariată,
- a Dispoziţiei nr.181/30.05.2015 (corect anul 2019), de suspendare a contractului individual de muncă pentru concediu fără plată,
- a Dispoziţiei nr.239/01.07.2015 (corect anul 2019), de suspendare a contractului individual de muncă pentru concediu fără plată
- şi a Dispoziţiei nr.291/30.07.2019 de încetare a suspendării contractului individual de muncă pentru concediu fără plată.
Fără cheltuieli de judecată.
Admite excepţia inadmisibilităţii cererii reconvenţionale formulată de reclamanta Agenția Națională de Integritate.
Respinge cererea reconvenţională formulată de pârâta reclamantă reconvenţional Bădescu-Panțuru Mirela Daniela în contradictoriu cu reclamanta-pârâtă reconvenţional Agenția Națională de Integritate, ca inadmisibilă.
Cu drept de recurs în termen de 15 de zile de la comunicare, care se depune la Tribunalul Constanţa şi se va judeca de către Curtea de Apel Constanţa.
Pronunţată la data de 14.05.2025, în conformitate cu prevederile art. 402 din CPC sub rezerva art. 396 alin. 2 din CPC raportat la art. 401 alin. 2 teza ultimă din CPC“
Ce a spus Tribunalul legat de cazul vizându-i pe cei doi medici
În motivarea hotărârii luate în primă instanță de Tribunalul Constanța, judecătorii au vorbit, printre altele, despre decizia definitivă pronunțată de Curtea Supremă prin care a fost confirmat practic raportul Agenției Naționale de Integritate în care se vorbea despre faptul că dr. Laurențiu Bădescu s-ar fi aflat în conflict de interese.
Amintim, ulterior deciziei definitive a Curții Supreme, Agenția Națională de Integritate a deschis procesul în contradictoriu cu cei doi medici, dar și cu Serviciul de Ambulanță Județean Constanța, pentru anularea mai multor acte, inclusiv a contractului de muncă.
Tribunalul a arătat astfel, în motivarea Hotărârii 646/2025, că „aspectul determinant în cauză, pe temeiul căruia cererea principală urmează să fie admisă, este reprezentat de împrejurarea că raportul de evaluare nr. 24630/G/II/26.05.2022 întocmit de reclamantă (nr., Agenția Națională de Integritate), prin care a reținut că Bădescu Laurențiu a încălcat regimul juridic la conflictelor de interese a rămas definitiv în urma judecării contestației formulate de Bădescu Laurențiu, ce a făcut obiectul dosarului nr. ###/36/2022 al Curții de Apel Constanța“.
Judecătorii de la Tribunal au spus că în procesul în care dr. Laurențiu Bădescu a contestat raportul Agenției de Integritate „a fost pronunțată Sentința civilă nr. ###/10.11.2022 prin care inițial a fost admisă contestația și raportul anulat, însă, prin Decizia civilă nr. ## pronunțată la data de 30.01.2024 de ÎCCJ în același dosar, sentința primei instanțe a fost casată iar contestația reclamantului din acel dosar a fost respinsă ca neîntemeiată“.
A spus Tribunalul că „în raport de considerentele reținute de ÎCCJ în cuprinsul motivării deciziei anterior indicată, prin care în mod concret instanța supremă a stabilit că «În acest context, se constată că, participarea la procedurile de concurs și semnarea contractului de muncă pe postul obținut în urma concursului și diferitelor dispoziții de suspendare contract de muncă care au fost făcute în favoarea soției sale, corespund noțiunii de conflict de interese în ceea ce îl privește pe intimatul-reclamant Bădescu Laurențiu»“.
Ulterior, Curtea de Apel Constanța, instanța de control judiciar în cauză, a reconfirmat decizia Tribunalului Constanța.
Sursa documentare: Portalul Național al Jurisprudenței www.rejust.ro, Portalul Instanțelor de Judecată
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
