UPDATE Sindicatele avertizează: reorganizarea Serviciilor de ambulanță riscă să lase oameni fără loc de muncă. DSU, dezmințire oficială

Blocul Naţional Sindical (BNS) atrage atenţia că Ministerul Afacerilor Interne (MAI), prin Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), nu are competenţa legală de a iniţia reforme în domeniul sănătăţii și că planul de reorganizare a serviciilor de ambulanţă ar putea duce la concedieri și la creșterea costurilor de funcționare.

Vineri, BNS a transmis scrisori premierului Ilie Bolojan și ministrului Sănătății, Alexandru Rogobete, semnalând riscurile pe care le-ar genera proiectul de comasare a serviciilor de ambulanţă judeţene, document apărut recent în spațiul public.

Confederația sindicală acuză lipsa consultării partenerilor sociali, în special a Federaţiei Naţionale Sindicale „Ambulanţa” din România (FNSAR), organizație care reprezintă peste 75% dintre angajații din serviciile de ambulanță publice – medici, asistenți, ambulanțieri, dispeceri și personal TESA.

Liderii sindicali subliniază că, potrivit Hotărârii Parlamentului nr. 25/2025, la capitolul Reforme/Reorganizări/Comasări apare „Reorganizarea instituţională a structurilor subordonate IGSU şi IGAV, precum şi a serviciilor de ambulanţă judeţene, pe principiul comasării structurilor judeţene/punctelor de operare aeromedicale în structuri teritoriale”.

„Iniţiativa modificării legii privind reforma în domeniul sănătăţii aparţine Ministerului Sănătăţii, nu MAI sau DSU”, arată BNS, amintind că organigramele şi statele de funcţii sunt strict în atribuțiile Ministerului Sănătăţii.

Sindicatele avertizează că proiectul ar putea duce la desființarea unor funcții de conducere și la pierderea locurilor de muncă pentru personalul administrativ și tehnic (TESA și muncitori) din județele unde nu va fi sediul central al noilor structuri teritoriale.

De asemenea, BNS consideră că reorganizarea va genera costuri mai mari, nu economii: „Vor crește distanțele de intervenție, cheltuielile cu combustibilul și reparațiile auto, iar cheltuielile de administrare ale sediilor vor rămâne aceleași”, scrie stiripesurse.ro.

Confederația subliniază că sistemul de ambulanță este deja vulnerabil din cauza lipsei de autospeciale noi și a subfinanțării. „Nu întăreşte sistemul, ci îl face mai vulnerabil. Proiectul trebuie fundamentat prin studii de impact și dezbătut transparent, nu impus în grabă”, transmit sindicaliștii.

BNS solicită Guvernului și Ministerului Sănătății să inițieze consultări reale cu toți factorii implicați înainte de luarea unei decizii care ar putea afecta siguranța pacienților și calitatea actului medical de urgență.

UPDATE DSU, dezmințire oficială

„Referitor la afirmațiile făcute în spațiul public de Blocul Național Sindical – organizație la care este afiliată Federația Națională Sindicală „Ambulanța” din România (FNSAR) – privind „efectele pe care le-ar putea genera adoptarea proiectului de reorganizare și comasare a serviciilor de ambulanță județene”, prin care se susține că „reforma propusă de DSU nu aduce ordine, ci haos. Nu întărește sistemul de ambulanță, ci îl face mai vulnerabil. Lipsa investițiilor în ambulanțe noi și reorganizarea actuală vor duce la costuri mai mari și la scăderea calității actului medical”, Departamentul pentru Situații de Urgență face următoarele precizări oficiale:
În conformitate cu Programul de Guvernare, se propune consolidarea unui sistem național integrat de urgență modern și adaptat riscurilor actuale, bazat pe reziliență, sustenabilitate și cooperare interinstituțională. Proiectul de reorganizare aflat în discuție se fundamentează pe aceste principii și are ca obiectiv eficientizarea activității și creșterea capacității de reacție.
Este important de subliniat că măsurile propuse nu au niciun impact asupra personalului operativ din cadrul serviciilor de ambulanță – medici, asistenți, ambulanțieri, operatori-dispeceri și alt personal de intervenție rămân în integralitate pe posturi, fără reducerea numărului acestora.
Comasarea serviciilor județene de ambulanță în structuri teritoriale de 2–3 județe va conduce la un management unic la nivel teritorial, bazat pe un lanț de comandă clar, flexibil și adaptat realităților actuale. Această măsură vizează reducerea birocrației și a suprapunerilor manageriale. Vor fi diminuate exclusiv funcțiile de conducere ocupate temporar prin împuterniciri, iar posturile administrative vor fi redimensionate la nivel teritorial, inclusiv prin posibilitatea reorientării către posturi operative, în sprijinul activității de intervenție.
Totodată, procesul de reorganizare care implică serviciile de ambulanță nu se poate realiza fără implicarea Ministerului Sănătății și fără consultări prealabile cu toate structurile vizate. Orice măsură se adoptă doar printr-un cadru legal comun, în baza unui dialog instituțional transparent.
Astfel, reforma nu slăbește capacitatea serviciilor de ambulanță, ci dimpotrivă – consolidează zona operativă și asigură utilizarea mai eficientă a resurselor umane.
În ceea ce privește afirmațiile potrivit cărora nu s-ar fi realizat investiții în ambulanțe noi, precizăm că această informație este falsă. La finalul anului 2024 au fost semnate acordurile-cadru pentru o cantitate minimă de 2.055, respectiv maximă de 3.590 de ambulanțe tip B, precum și pentru o cantitate minimă de 308, respectiv maximă de 480 de ambulanțe tip C.
În baza acestor acorduri, au fost semnate primele contracte subsecvente care prevăd furnizarea a 470 de ambulanțe tip B4x4 (dintre care 350 pentru serviciile de ambulanță și 120 pentru SMURD) și 121 de ambulanțe tip C (90 pentru serviciile de ambulanță și 31 pentru SMURD). Deja au fost repartizate către serviciile de ambulanță 114 din cele 350 de ambulanțe tip B4x4 și 10 din cele 90 de ambulanțe tip C.
Totodată, prin finanțarea asigurată din PNRR, numărul total al ambulanțelor va crește, ajungând la aproximativ 1.200 de autosanitare suplimentare, rezultat direct al demersurilor întreprinse de DSU.
Noile ambulanțe tip B4x4 au capacități tehnico-tactice îmbunătățite: șasiu mai mare, spațiu de lucru extins, dotări de dezinfecție, echipamente de testare a alcoolemiei și detecție gaze, precum și dispozitive automate pentru compresii toracice prelungite și de calitate superioară. Aceste dotări contribuie direct la creșterea calității și siguranței intervențiilor.
Investițiile recente se adaugă celor din anii anteriori, când au fost livrate aproape 1.000 de ambulanțe pentru serviciile de ambulanță (2018–2023), la care se adaugă 388 de ambulanțe pentru SMURD. Datele prezentate demonstrează fără echivoc că există o preocupare constantă pentru reînnoirea parcului de ambulanțe și creșterea capacității de răspuns la standarde europene.
În concluzie, afirmațiile transmise în spațiul public de BNS nu reflectă realitatea și au caracter speculativ. Reforma urmărește eficientizarea și modernizarea sistemului de ambulanță, consolidarea capacității de intervenție și eliminarea blocajelor administrative, fără a afecta personalul operativ. Dimpotrivă, prin redimensionarea posturilor administrative, orientarea resurselor către activitatea de teren și consultarea instituțională obligatorie cu Ministerul Sănătății, serviciile de ambulanță vor deveni mai flexibile, mai eficiente și mai apropiate de nevoile pacienților“.

Citește și:

Black-out în România?! DSU a publicat ghidul de supraviețuire fără curent pentru 72 de ore