Proprietarul unui teren de pe strada Mihai Eminescu, de lângă Plaja Modern, revendicat de Apele Române, cere sprijinul Statului să plătească taxa de timbru pentru păstrarea imobilului! Cât are de achitat
Justiție
Procesul pentru un teren de pe strada Mihai Eminescu, din Constanța, lângă Plaja Modern, apreciat de judecătorii de la Tribunalul Constanța ca fiind taluz, reprezintând faleza litoralului românesc și astfel fiind restituit Statului Român prin Apele Române, continuă la Curtea de Apel, acolo unde proprietarul dat în judecată cere acum ajutorul Statului pentru a putea achita taxa de timbru!
Mai exact, propriertarul de la care Apele Române prin Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral au câștigat terenul în primă instanță a formulat o cerere de ajutor public judiciar și, respectiv, una de reexaminare a taxei de timbru judiciar, după ce magistrații de la Curtea de Apel Constanța i-au adus la cunoștință, prin avocatul său, că are de achitat o taxă de timbru echivalând cu peste 4.000 de euro, la cursul actual, pentru judecarea apelului, în conformitate cu legislația în vigoare.
Astfel, în cursul zilei de astăzi, 17 martie 2026, magistrații Secției I Civile a Curții de Apel Constanța vor analiza cele două solicitări formulate de proprietarul terenului de pe strada Mihai Eminescu, de lângă Plaja Modern, ce este la un pas de a pierde suprafața.
În speță, este vorba despre o suprafață de 2.425 mp de pe strada Mihai Eminescu, situată aproape de Plaja Modern.
Cazul a ajuns la Curtea de Apel Constanța după ce proprietarul actual al terenului de lângă Plaja Modern a declarat apel împotriva hotărârii luate în primă instanță de judecătorii de la Secția I Civilă a Tribunalului Constanța.
În aceste condiții, de la judecătorii Curții de Apel Constanța se așteaptă acum decizia care va stabili cine este proprietarul de drept al terenului, după ce Tribunalul a hotărât că suprafața ar aparține Statului Român, fiind administrată de Apele Române.
Taxa de timbru pentru judecarea apelului – 25.095,85 de lei, a spus instanța
Înainte de a se judeca însă apelul propriu-zis declarat de Christos Panopoulos, proprietarul dat în judecată de Apele Române, magistrații de la Curtea de Apel i-au pus în vedere acestuia faptul că ar avea de achitat o taxă de timbru în cuantum total de 25.095,85 de lei, din care s-a scăzut suma de 3.846 de lei, achitată inițial de acesta.
Potrivit surselor oficiale consultate de Ziarul Amprenta, inițial, Christos Panopoulos a achitat o taxă de timbru de 3.846 de lei, însă, la termenul de judecată din 24 februarie 2026, magistrații de la Curtea de Apel Constanța au stabilit că „taxarea se va face prin raportare la grilele notariale, cuprinzând valori orientative“.
Judecătorii au precizat că „utilizând grila notarială din 2021, valabilă pentru anul 2021, a identificat terenul ca fiind în zona A1“.
„Valoarea prevăzută este de 390 euro/mp, înmulțită cu suprafața de 2425 mp, rezultând 945.570 euro. Cursul leu-euro la 23 iunie 2021, ziua în care s-a formulat cererea de chemare în judecată era de 4,9259 lei/euro, ceea ce a condus la valoarea în lei de 4.658.669,925 lei, rezultând o taxă de timbru pentru apel, de 25.095,85 lei“, au spus judecătorii.
În această situație, proprietarul a cerut sprijinul Statului pentru achitarea taxei ce i-a rămas, de circa 4.000 de euro, formulând în acest sens, așa cum precizam mai sus, atât o cerere de ajutor public judiciar, cât și o cerere de reexaminare a taxei de timbru, solicitând, practic, să se stabilească o valoare mai mică pentru taxă.
La rândul său, prin cererea de ajutor public judiciar formulată de proprietarul terenului de pe strada Mihai Eminescu, de lângă Plaja Modern, care își vrea suprafața înapoi, proprietarul ar putea obține de la instanță o eșalonare a achitării taxei în mai multe rate.
În ce privește cererea de acordare a ajutorului public judiciar, aceasta are indicativul 16883/212/2021/a1 și ar urma să fie analizată în ședința de astăzi, 17 martie 2026, de la ora 14.00.
Cererea de reexaminare a taxei de timbru are indicativul 16883/212/2021/a2, urmând să fie analizată de instanța de apel tot astăzi, 17 martie 2026, dar de la ora 11.00.
Apelul se judecă la finele lunii
În ce privește apelul declarat de Christos Panopoulos pentru păstrarea terenului de lângă Plaja Modern, acesta urmează să fie analizat de judecători la data de 24 martie 2026.
Dosarul are indicativul 16883/212/2024 și are ca obiect o acțiune în revendicare imobiliară, formulată de Apele Române prin Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral și Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, în contradictoriu cu Christos Panopoulos, proprietarul actual al terenului de lângă Plaja Modern.
După cum arătam și în edițiile anterioare, cazul a ajuns la Curtea de Apel, după ce actualul proprietar, Christos Panopoulos, a atacat hotărârea nefavorabilă de la Tribunal.
Amintim, în motivarea hotărârii, judecătorii de la Tribunal au arătat, printre altele, că „în principiu, fiind în discuţie o acţiune în revendicare a unui bun despre care se susţine că face obiectul exclusiv al proprietăţii publice a statului, dovedirea de către reclamant a caracteristicilor bunului revendicat care îl fac să se încadreze în categoria bunurilor proprietate publică a statului nu conduce automat la admiterea acţiuni de faţă, însă, deoarece bunul revendicat nu s-a găsit în proprietatea unui particular anterior declarației Legii (Constituţiei din 1991) și nici pârâtul nu au făcut dovada că a fost preluat de la acesta (ori succesorii lui) în perioada 06.03.1945 – 22.12.1989, acțiunea se impune a fi admisă“.
Este vorba despre procesul în care, în luna mai 2025, Tribunalul Constanța a admis în primă instanță acțiunea în revendicare formulată de Apele Române și au obligat un dezvoltator imobiliar grec, proprietarul actual al unui teren de 2.425 mp de pe strada Mihai Eminescu, să lase terenul Statului Român, „în deplină proprietate și liniștită posesie“.
Conform minutei hotărârii din procesul pentru taluzul de la Plaja Modern, Apele Române prin Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral ar urma să primească înapoi, de la dezvoltatorul grec, cheltuieli de judecată de peste 13.000 de euro, la cursul actual.
Acum, însă, rămâne de văzut dacă această decizie va fi menținută de judecătorii de la Curtea de Apel Constanța.
Taluzul de la Plaja Modern, revendicat de Apele Române
În primă instanță, dosarul cu indicativul 16883/212/2021, în care Administrația Națională Apele Române prin Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral, dar și Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice revendică taluzul de la Plaja Modern, s-a judecat la Tribunalul Constanța.
Așa cum arătam în edițiile anterioare, pledoariile avocaților părților în proces au fost ascultate de judecătorii Secției I Civile în cadrul ședinței din 17 martie 2025, când instanța a amânat pronunțarea unei hotărâri.
La data de 9 mai 2025, judecătorii au admis în parte acțiunea în revendicare privind taluzul de la Plaja Modern.
Instanța a obligat cetățeanul grec să lase „în deplină proprietate și liniștită posesie în patrimoniul public al Statului Român și în administrarea ANAR-ABADL terenul în suprafață de 2.425 mp situat în Constanța, strada Mihai Eminescu, FN“.
De asemenea, judecătorii au decis și rectificarea cărții funciare a imobilului, mai precis, radierea înscrierii dreptului de proprietate asupra acestui teren în favoarea dezvoltatorului imobiliar.
Minuta hotărârii prin care terenul ar urma să își schimbe proprietarul
Iată minuta hotărârii din data de 9 mai 2025, a Secției I Civile a Tribunalului Constanța în procesul pentru taluzul de la Plaja Modern:
„Respinge, ca inadmisibil, capătul de cerere privind constatarea nulităţii absolute a contractului de vânzare-cumpărare.
Admite în parte acţiunea.
Obligă pârâtul să lase în deplină proprietate si liniştită posesie în patrimoniul public al Statului Român şi în administrarea ANAR-ABADL terenul în suprafaţă de 2425 mp situat în Constanţa, str. Mihai Eminescu FN, jud. Constanţa.
Rectifică înscrierea din Cartea Funciară nr.212569 a oraşului Constanţa privind terenul în suprafaţă de 2425 mp situat în Constanţa, str. Mihai Eminescu FN, jud. Constanţa, nr. cadastral 212569, în sensul radierii înscrierii dreptului de proprietate asupra acestui teren în favoarea pârâtului.
Obligă pârâtul la plata către reclamantul ANAR-ABADL a sumei de 68067 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare; apelul se depune la Tribunalul Constanţa, sub sancţiunea nulităţii.
Pronunţată astăzi, 09.05.2025, prin punerea prezentei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei“.
Așa cum arătam și în edițiile anterioare, acțiunea civilă este promovată de reclamanții Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice și Apele Române, prin Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral, în contradictoriu cu actualul proprietar al terenului, Christos Panopoulos.
Cazul fusese inițial înregistrat pe rolul Secției Civile a Judecătoriei Constanța, în anul 2021, dar instanța și-a declinat competența în favoarea Tribunalului Constanța.
Terenul de la Plaja Modern, revendicat drept faleza litoralului românesc
Potrivit Hotărârii 13445/2021 de declinare a cazului, în acest proces, Apele Române și Statul Român au solicitat restituirea terenului în suprafață de peste 2.400 mp, situat în zona străzii Mihai Eminescu – Plaja Modern, pe care îl consideră faleza litoralului românesc.
Mai exact, ABADL a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună „restituirea imobilului teren – faleza litoralului romanesc, în suprafață de 2.425 mp, situată în Orașul Constanța, str. Mihai Eminescu, FN, județul Constanța, în patrimoniul public al Statului Român și în administrarea ANAR-ABADL“.
De asemenea, Apele Române au solicitat și „rectificarea corespunzatoare a cărții funciare nr. 212569 aferente Orașului Constanța, în sensul radierii mențiunilor cu privire la dreptul de proprietate/administrare înscris în favoarea Orașului Constanța asupra terenului în suprafață de 2.425 mp“.
Nu în ultimul rând, ANAR-ABADL au mai cerut și „constatarea nulității absolute a actului notarial nr. 1257103.06.2014“, precum și cheltuielile de judecată.
În prezent, terenul în cauză, situat, așa cum precizam anterior, aproape de Plaja Modern, din Constanța, se află în proprietatea lui Christos Panopoulos, pârât în proces.
Aviz de oportunitate pentru terenul de lângă Plaja Modern
Referitor la acest teren, Primăria Constanța publica, în februarie 2021 Anunțul de intenție pentru elaborare PUZ, al căror inițiatori erau Christos Panopoulos și Eva Flevari, document elaborat de urbanist Mihaela Pușnava (Agorapolis SRL).
Pentru același teren de lângă Plaja Modern, Primăria Constanța eliberase Avizul de oportunitate nr. 107370 din 21 iulie 2020 „pentru elaborarea Planului urbanistic zonal în vederea modificării reglementărilor urbanistice în vigoare pentru terenul în suprafață de 2.425 mp, identificat cu nr. cadastral 212569, înscris în cartea funciară a UAT Constanța“.
Motivarea hotărârii judecătorilor cu privire la terenul de lângă Plaja Modern
În motivarea hotărârii luate de judecătorii de la Tribunal cu privire la terenul de lângă Plaja Modern, atacată acum la Curtea de Apel, instanța a arătat că „faleza poate fi şi o «fostă faleză», în sensul precizat mai sus, însă numai cu condiţia de a fi în contact cu un teren aflat în proprietatea publică a statului, de exemplu cu o plajă având acest regim juridic“.
„Întrucât legiuitorul nu a procedat, prin OUG nr. 202/2002, la o redefinire a falezei mării, celelalte condiţii prevăzute la pct. 32 din Anexa nr. 1 a Legii nr. 107/1996 rămân valabile, mai ales că noţiunea de «creastă a falezei», prevăzută de art. 6 alin. (2) lit. d) din OUG nr. 202/2002, este definită la pct. 241 din aceeaşi anexă a Legii nr. 107/1996“, a spus instanța.
Judecătorii au arătat în continuare că „de aceea, Statul sau instituţiile publice care au bunul în administrare, concesiune ori închiriere poate formula acţiunea în revendicare a falezei în baza Constituţiei/legii prin care susţine că a dobândit bunul în proprietate publică, revenindu-i sarcina probei dreptului lui, iar instanţa verifică dacă bunul revendicat aparţine categoriei de bunuri declarate ca făcând obiectul exclusiv al proprietăţii publice a reclamantului şi dacă, la data intrării în vigoare a legii, nu exista un drept de proprietate al unei alte persoane“.
„Cum reclamanta Administrația Națională Apele Române prin Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral și chematul în judecată conform art. 68 C.pr.civ., Statul Român, au făcut dovada că suprafaţa revendicată are caracteristicile geomorfologice ale unei faleze, cererea lor în revendicare se impune a fi admisă, pentru că titlul reclamantilor este preferabil celui al pârâtului“, au spus magistrații.
Instanța a mai arătat că „în principiu, fiind în discuţie o acţiune în revendicare a unui bun despre care se susţine că face obiectul exclusiv al proprietăţii publice a statului, dovedirea de către reclamant a caracteristicilor bunului revendicat care îl fac să se încadreze în categoria bunurilor proprietate publică a statului nu conduce automat la admiterea acţiuni de faţă, insă, deoarece bunul revendicat nu s-a găsit în proprietatea unui particular anterior declarației Legii (Constituţie din 1991) și nici pârâtul nu au făcut dovada că a fost preluat de la acesta (ori succesorii lui) în perioada 06.03.1945 – 22.12.1989, acțiunea se impune a fi admisă“.
„Aceasta pentru că, în cazul particular al acestei categorii de bunuri, precum cel revendicat, datorită faptului că dreptul de proprietate publică al statului este dovedit (pentru că legea valorează titlu, iar bunul se înscrie în categoria celor care, ca regulă, pot face obiectul proprietății publice), iar anterior declarației legii realizată prin adoptarea Constituţiei din 1991 bunul nu se găsea în proprietate particulară, acţiunea în revendicare se admite atât timp cât reclamantul care se prevalează de dreptul de proprietate publică îşi dovedeste dreptul şi probează inexistenţa unui drept de proprietate al altei persoane anterior în timp edictării legii care a instituit dreptul de proprietate“, a mai spus instanța.
Dispoziție de primar pe Legea 10
Judecătorii au arătat în continuare despre terenul de lângă Plaja Modern că „în speţa de faţă, pârâtul a cumpărat de la numita (…), căreia dreptul de proprietate asupra bunului revendicat i-a fost constituit cu caracter de noutate prin Dispozitia nr. (…) a Primarului Municipiului Constanţa“.
„Această decizie a fost emisă în aplicarea L. nr.10/2001, prin care s-au acordat notificantei măsuri reparatorii în compensare terenul revendicat în prezenta cauză în considerarea imposibilității de restituire în natură a unui imobil preluat abuziv situat în Constanţa, Bdul 1 Mai nr. 80, în suprafață de 2600 mp“, au spus judecătorii de la Tribunal.
„Datorită faptului că nu s-a produs restituirea în natură, in principiu, emiterea unei decizii în compensare nu are consecința recunoașterii retroactive a dreptului de proprietate, ci doar efectul transmiterii bunului acordat în compensare din patrimoniul unității deținătoare în patrimoniul notificantului“, a arătat instanța.
„Dispozitia nr. (…) a Primarului Municipiului Constanţa nu putea produce însă acest efect translativ, pentru că terenul (nr., terenul de lângă Plaja Modern) nu se găsea în patrimoniul unității deținătoare, având natura juridică a unui bun proprietate publică încă din anul 1991, odată cu intrarea în vigoare a Constituției“, a mai spus Tribunalul.
„Cum din expunerea istoricului juridic al imobilului revendicat a rezultat că asupra terenului exista, la data intrării în vigoare a Constituţiei României (21.11.1991), un drept de proprietate publică rezultând din declaraţia legii că faleza mării este proprietate publică, iar constatările expertului sunt în sensul că imobilul revendicat (nr., terenul de lângă Plaja Modern) «corespunde definițiilor din cadrul legal în vigoare la acest moment pentru termenul de faleză», atât timp cât imobilul se afla în proprietate publică, înaintea dobândirii lui de către un particular în anul 2006, cererea de chemare în judecată va fi admisă“, a conchis instanța.
Acum, însă, rămâne de văzut dacă decizia Tribunalului Constanța în procesul deschis de ANAR-ABADL pentru revendicarea taluzului de la Plaja Modern va fi menținută în apel.
Sursa documentare: Portalul Național al Jurisprudenței www.rejust.ro, Portalul Instanțelor de Judecată, Primăria Constanța
Foto cu rol ilustrativ
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
