Rechizitoriu DNA! Iată de ce a fost trimis în judecată Ionuț Dumitru, fostul șef al Poliției Locale Constanța. Este acuzat de abuz în serviciu
Justiție
Judecătorii de la Tribunalul Constanța au stabilit primul termen – în faza Camerei preliminare – în dosarul în care procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Constanța au dispus trimiterea în judecată a lui Ionuț Dumitru, fostul șef al Poliției Locale Constanța!
Cauza se va afla în atenția magistraților la data de 5 octombrie 2026.
Important de menționat că la finele Camerei preliminare, judecătorii ar putea valida ancheta procurorilor DNA și ar putea dispune începerea procesului, însă ar putea, totodată, să retrimită dosarul înapoi la procurori pentru completarea sau chiar refacerea urmării penale.
Abuz în serviciu, acuză DNA
Ionuț Dumitru, fostul șef al Poliției Locale Constanța, este acuzat de abuz în serviciu, în formă continuată, 55 de acte materiale. Pe scurt, conform rechizitoriului DNA, „în perioada aprilie 2024 – septembrie 2025, inculpatul Dumitru Ionuț, director general al Direcției Generale de Poliție Locală Constanța (D.G.P.L. Constanța), în exercitarea atribuțiilor de serviciu și în baza aceleiași rezoluții infracționale, a aprobat, prin 55 de note și rapoarte de serviciu, reprezentând tot atâtea acte materiale, cu nesocotirea competenței exclusive a instanței de judecată de a cenzura procesul verbal de contravenție comunicat, prevăzută de art. 32 alin. (2) și art. 34 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, și cu încălcarea obligației de punere în executare a amenzii, ce revenea organului din care făcea parte agentul constatator, precum și a obligației de comunicare a proceselor-verbale organelor de specialitate ale unităților administrativ-teritoriale beneficiare, prevăzute de art. 39 alin. (1) lit. a) și alin. (2) lit. a) din aceeași ordonanță, scoaterea administrativă din circuitul civil a 60 de procese-verbale de contravenție comunicate contravenienților și nu le-a mai transmis, în vederea dării în debit, organelor de specialitate ale unităților administrativ-teritoriale beneficiare“.
Procurorii mai spun în actul de sesizare a instanței că astfel s-ar fi cauzat UAT-urile „o pagubă de 108.521 lei, prin neîncasarea la bugetele locale a amenzilor cuvenite, și o vătămare a intereselor legitime, prin lipsirea de exercițiul dreptului de creanță născut ope legis în patrimoniul lor, și procurând contravenienților sancționați un folos necuvenit în același cuantum“.
„S-a invocat împrejurarea că aplicația informatică a SPIT nu ar fi funcționat corect“
Tot potrivit rechizitoriului, în cauză s-a invocat împrejurarea că aplicația informatică a Serviciului Public de
Impozite, Taxe și Alte Venituri ale Bugetului Local Constanța (SPITVBL Constanța) nu ar fi funcționat corect în intervalul 26.05.2025–31.05.2025 (6 zile), conform adresei nr. (…).11.2025 a D.G.P.L. Constanța, ceea ce ar fi putut genera, conform unei potențiale apărări, erori la identificarea plății taxelor.
În continuare, procurorii spun că din cele „60 de procese-verbale ce fac obiectul prezentei cauze, numai 6 procese-verbale (10%) au fost întocmite în acest interval, seriile DPLC și DGPL fiind cele înscrise pe formularele de proces-verbal ale direcției, respectiv: seria DPLC nr. 431098 (26.05.2025), seria DPLC nr. 431099 (26.05.2025), seria DPLC nr. 432051 (26.05.2025), seria DPLC nr. 432052 (26.05.2025), seria DGPL nr. 37744 (28.05.2025) și seria DGPL nr. 39244 (31.05.2025), totalizând amenzi în cuantum cumulat de 12.000 lei“.
„În orice caz“, continuă anchetatorii, „nici această împrejurare, în sensul că în mod greșit s-ar fi constatat că respectivii contravenienți nu aveau taxele plătite corect, nu constituie temei legal pentru scoaterea administrativă din circuitul civil a proceselor-verbale, competența verificării legalității și temeiniciei lor aparținând, în continuare, exclusiv instanței de judecată, iar pentru celelalte 54 de procese-verbale (90%) împrejurarea invocată nu are nicio relevanță, fiind plasate în afara intervalului de pretinsă nefuncționare a aplicației“.
„Ceea ce contează este data la care a fost întocmit procesul-verbal, iar nu data la care a fost săvârșită contravenția, întrucât agentul constatator consultă evidențele SPITVBL Constanța atunci când întocmește actul, iar nu la data faptei. Cele 22 de procese-verbale având ca dată a faptei intervalul 26.05.2025–29.05.2025 au fost întocmite în lunile iunie și iulie 2025, când aplicația funcționa“, se mai arată în rechizitoriul DNA Constanța.
Tot potrivit DNA, „creanțele izvorâte din cele 60 de procese-verbale revin unităților administrativ teritoriale pe raza cărora se află domiciliul ori sediul fiecărui contravenient, iar pentru contravenienții cu domiciliul în municipiul București, subdiviziunilor administrativ teritoriale în care aceștia domiciliază, potrivit art. 8 alin. (3) și (4) din O.G. nr. 2/2001, desemnate în continuare, împreună cu unitățile administrativ-teritoriale, unități administrativ-teritoriale beneficiare:
DNA mai spune acțiunea fostului șef al Poliției Locale ar fi „generat, concomitent, un folos necuvenit patrimonial în patrimoniul contravenienților sancționați prin cele 60 de procese-verbale, constând în păstrarea sumelor reprezentând amenzile aplicate prin cele 60 de procese-verbale scoase administrativ din circuitul civil, ca urmare a nepunerii acestora în executare, în cuantum cumulat de 108.521 lei. Această sumă este identică cu prejudiciul reținut în patrimoniul celor 19 unități administrativ-teritoriale beneficiare ale creanțelor contravenționale“, conform rechizitoriului.
Trimiterea în judecată reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
Loading...
Reload document
Open in new tab OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
