Șapte terenuri din Zona Peninsulară și Constanța Veche, naționalizate de comuniști, acum în centrul unui proces civil! De ce au refuzat judecătorii despăgubirile

Nu mai puțin de șapte terenuri din Constanța, situate în Zona Peninsulară – cel mai vechi cartier al orașului – dar și în alte zone, ce au fost naționalizate în timpul regimului comunist, se află acum în centrul unui proces civil aflat în atenția judecătorilor de la Curtea de Apel Constanța.

Cazul privind terenurile din Zona Peninsulară a ajuns la Curtea de Apel Constanța după ce hotărârea luată în primă instanță de magistrații Secției I Civile a Tribunalului Constanța a fost atacată în apel.

Spus pe scurt, în proces, reclamanta – moștenitoarea proprietarilor de drept ai terenurilor, confom susținerilor consemnate la dosarul cauzei, solicită acordarea de despăgubiri pentru cele șapte suprafețe din Zona Peninsulară care nu mai pot fi restituite în natură.

În cauză, moștenitoarea a dat în judecată Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, atacând decizia prin care CNCI a respins cererea de acordare a despăgubirilor.

Totuși, nici în instanță aceasta nu a avut succes, judecătorii de la Tribunalul Constanța respingând contestația sa, apreciind că ar fi nefondată.

Mai exact, după cum vom arăta mai jos, judecătorii Tribunalului au precizat în motivarea hotărârii luate cu privire la terenurile din Zona Penisulară a Constanței că, potrivit prevederilor legislative în vigoare, „doar persoanele care deţin o hotărâre judecătorească prin care s-a constatat îndreptăţirea la măsuri reparatorii, pot uza de noua procedură legală“.

„Mai mult decât atât, este necesar ca hotărârea judecătorească să stabilească calitatea de persoană îndreptăţită, precum şi existenţa şi întinderea dreptului, iar nu doar să le analizeze, indiferent dacă soluţia este de admitere sau de respingere, astfel cum solicită reclamanta să se facă interpretarea dispoziţiilor legale“, au spus judecătorii în procesul ce vizează cele șapte terenuri din Zona Peninsulară.

A mai arătat instanța că „în raport de situaţia ce reiese din dosarul administrativ, inclusiv din cuprinsul hotărârii judecătoreşti depuse de reclamantă, Tribunalul constată că în mod corect pârâta a emis o decizie de respingere a cererii formulate de reclamantă în temeiul art. 431 din Legea nr. 165/2013, din moment ce aceasta nu dispune de nicio hotărâre judecătorească prin care să se constate calitatea sa de persoană îndreptăţită asupra imobilului notificat, nemaiavând astfel relevanţă existenţa şi întinderea dreptului“.

Terenurile din Zona Peninsulară pentru care s-au solicitat depăgubiri

• Potrivit surselor oficiale consultate de Ziarul Amprenta, cele șapte terenuri din Zona Peninsulară și celelalte zone pentru care s-au solicitat despăgubiri sunt situate la următoarele adrese:
• strada Cristea Georgescu nr. 20;
• strada Basarabiei nr. 47;
• strada 1 Decembrie nr. 39;
• strada Tomis nr. 15;
• strada Libertăţii nr. 34 şi 41;
• strada Cuza Vodă nr. 37;
• strada Marcu Aureliu nr. 21.

În cererea de chemare în judecată adresată instanței, reclamanta a precizat că terenurile respective au fost naționalizate – trecute abuziv în proprietatea Statului – prin celebrul Decret 92/1950, acestea fiind confiscate de la bunicul său matern  și de la nepoatele lui de soră.

Totodată, aceasta a mai precizat că nu a putut formula notificare în baza Legii 10/2001 pentru retrocedarea imobilelor preluate abuziv în timpul regimului comunist dat fiind că tatăl său se afla într-o stare de sănătate precară și fiind nevoită să se ocupe de acesta.

În aceste condiții, reclamanta a mai solicitat și repunerea în termen privind notificarea în baza legii retrocedărilor.

Minuta hotărârii de respingere

Așa cum precizam mai sus, însă, judecătorii Secției I Civile a Tribunalului Constanța au respins ca nefondată contestația formulată de moștenitoarea proprietarilor pentru terenurile din Zona Peninsulară.

Iată minuta Hotărârii 1308/2026 a Tribunalului Constanța prin care contestația a fost respinsă:

„Respinge ca nefondată contestaţia.

Respinge ca inadmisibilă solicitarea reclamantei de a fi repusă în termenul de formulare a notificării în baza Legii nr. 10/2001 cu privire la imobilele situate în:

• Mun. Constanţa, str. Cristea Georgescu nr. 20, jud Constanţa;
• Mun. Constanţa, str. Basarabiei nr. 47, jud Constanţa;
• Mun. Constanţa, str. 1 Decembrie nr. 39, jud Constanţa;
• Mun. Constanţa, str. Tomis nr. 15, jud Constanţa;
• Mun. Constanţa, str. Libertăţii nr. 34 şi 41, jud Constanţa;
• Mun. Constanţa, str. Cuza Vodă nr. 37, jud Constanţa;
• Mun. Constanţa, str. Marcu Aureliu nr. 21, jud Constanţa.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.

Cererea de apel se depune la Tribunalul Constanţa, sub sancţiunea nulităţii.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi, 15.05.2026.

Document: Hotarâre 1308/2026 15.05.2026“

Acum, însă, această hotărâre a ajuns în atenția Curții de Apel Constanța, după ce a fost atacată în apel de către reclamanta din proces.

De ce au respins judecătorii cererea de despăgubiri pentru terenurile din Zona Peninsulară

Așa cum precizam mai sus, judecătorii de la Tribunalul Constanța au respins contestația, dar și cererea de repunere în termenul pentru formularea notificării în baza Legii 10/2001 pentru retrocedarea imobilelor preluate abuziv.

Judecătorii au arătat astfel că „beneficiul conferit de art. 431 alin. 1 din Legea nr.165/2013, constând în scutirea de îndeplinirea notificării impuse de Legea nr. 10/2001 poate fi valorificat doar în cazul existenţei unei hotărâri judecătoreşti irevocabile/definitive anterioare intrării în vigoare a Legii nr.284/2023, prin care să se fi cercetat calitatea de persoană îndreptăţită la măsuri reparatorii, precum şi existenţa şi întinderea dreptului“.

„În speţă“, a spus Tribunalul în dosarul terenurilor din Zona Peninsulară, „reclamanta a invocat întrunirea celei de-a doua condiţii referitoare la existenţa unor hotărâri judecătoreşti prin care să se fi pronunţat asupra existenţei şi întinderii dreptului, precum şi asupra calităţii de persoană îndreptăţită prin raportare la sentinţa civilă nr. (…)/01.11.2004 pronunţată de Judecătoria (…) în dosarul nr. 3114/2004, însă, din analiza conţinutului acestor hotărâri judecătoreşti reiese că acţiunile în revendicare promovate de reclamanta (…) au fost respinse“.

„În niciuna din hotărârile judecătoreşti pronunţate în dosarele nr. (…)/118/2010, nr. (…) şi nr. (…) nu s-a reţinut judiciar calitatea de persoană îndreptăţită a reclamantei“, au spus magistrații Tribunalului Constanța.

„În raport de situaţia ce reiese din dosarul administrativ, inclusiv din cuprinsul hotărârii judecătoreşti depuse de reclamantă, Tribunalul constată că în mod corect pârâta a emis o decizie de respingere a cererii formulate de reclamantă în temeiul art. 431 din Legea nr. 165/2013, din moment ce aceasta nu dispune de nicio hotărâre judecătorească prin care să se constate calitatea sa de persoană îndreptăţită asupra imobilului notificat, nemaiavând astfel relevanţă existenţa şi întinderea dreptului“, a subliniat instanța.

„Pe cale de consecinţă, Tribunalul va respinge ca nefondată contestaţia formulată“, au arătat magistrații Tribunalului.

Totodată, prima instanță a mai precizat că „referitor la solicitarea reclamantei de a fi repusă în termenul de formulare a notificării în baza Legii nr. 10/2001, Tribunalul găseşte inadmisibilă această solicitare din moment ce, pe de o parte, solicitarea este necesar să fie adresată entităţii învestite cu soluţionarea acestei notificări, care nu poate  fi adresată direct instanţei de judecată, şi, pe de altă parte, despre necesitatea formulării unei notificări în baza Legii nr. 10/2001 partea reclamantă avea cunoştinţă încă de la momentul judecării dosarelor nr. (…)/118/2010, nr. (…) şi nr. 5217/2004“.

În aceste condiții, însă, rămâne de văzut ce va stabili Curtea de Apel Constanța cu privire la cererea de despăgubire pentru terenurile di Zona Peninsulară.

Sursa documentare: Portalul Național al Jurisprudenței www.rejust.ro, Portalul Instanțelor de Judecată

Sursa foto: Facebook.com

OBSERVAȚII:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Citește și:

FOTO IMPRESIONANT Dreptate după 74 de ani, la Constanța: O cochetă casă interbelică din centrul orașului, confiscată de comuniști, RESTITUITĂ proprietarilor