OFICIAL Iată când ar putea fi ELIBERAȚI procurorii Gigi Valentin Ștefan și Teodor Niță, de la Parchetul Curții de Apel Constanța
Justiție
Curtea Supremă a stabilit astăzi, 10 iulie 2026, în urmă cu scurt timp, data la care vor fi analizate contestațiile formulate de procurorii constănțeni Gigi Valentin Ștefan și Teodor Niță, ambii de la Parchetul Curții de Apel Constanța, împotriva prelungirii mandatelor de arestare preventivă emise pe numele lor.
Amintim, în dosar, Gigi Valentin Ștefan, fost procuror general al Dobrogei, este suspectat de trafic de influență, și de trafic de influență, în formă continuată (multiple acte materiale), iar Teodor Niță este bănuit de instigare la abuz în serviciu, dar și, potrivit minutei hotărârii de prelungire a arestării, de șantaj.
După prelungirea de săptămâna trecută, mandatele de arestare preventivă sunt valabile, potrivit hotărârii instanței, până pe 12 august 2026, inclusiv.
Înalta Curte de Casație și Justiție va analiza contestațiile celor doi procurori constănțeni împotriva prelungirii arestării preventive la mijlocul săptămânii viitoare, pe 16 iulie 2026, de la ora 9.00, în dosarul 1335/1/2026.
Dacă le vor fi admise contestațiile, cei doi procurori constănțeni ar urma să fie eliberați din arestul preventiv și, eventual, plasați sub imperiul unei alte măsuri preventive, mai blândă, dacă instanța apreciază că aceasta se impune.
Iată minuta deciziei în dosarul 1296/1/2026, cu privire la prelungirea arestării preventive dispuse față de procurorii Gigi Valentin Ștefan și Teodor Niță:
„În baza art. 236 din Codul de procedură penală, admite propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiție – Secţia de urmărire penală, cu privire la inculpaţii Ştefan Gigi Valentin şi Niţă Teodor, în dosarul de urmărire penală nr. 85/76/P/2025.
În baza art. 234 şi urm. din Codul de procedură penală, cu aplicarea art. 202 alin. (1) – (3) şi art. 223 alin. (2) din Codul de procedură penală, dispune prelungirea măsurii arestării preventive a inculpaților:
– ŞTEFAN GIGI VALENTIN (…) sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de trafic de influență, faptă prev. de art. 291 alin. (1) Cod penal raportat la art. 6 și art. 7 lit. b) din Legea nr. 78/2000 și trafic de influență, în formă continuată, faptă prev. de art. 291 alin. (1) Cod penal, raportat la art. 6 și art. 7 lit. b) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 35 alin. (1) Cod penal;
– NIŢĂ TEODOR (…) sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de instigare la abuz în serviciu, faptă prev. de art. 47 Cod penal raportat la art. 297 alin. (1) Cod penal cu referire la art. 132 din Legea 78/2000 și art. 7 lit. b) din Legea nr. 78/2000, și șantaj, faptă prev. de art. 207 alin. 1 şi 3 Cod penal rap. la art. 13 ind. 1 din Legea 78/2000 cu referire la art. 1 alin. 1 lit. a din Legea 78/2000 pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 14 iulie 2026 până la data de 12 august 2026, inclusiv.
Respinge, ca neîntemeiate, cererile de înlocuire a măsurii arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu sau a controlului judiciar, formulate de inculpaţii Ştefan Gigi Valentin şi Niţă Teodor.
În baza art. 275 alin. (3) Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Cu drept de contestaţie în termen de 48 ore de la comunicare.
Pronunţată în şedinţa din camera de consiliu, astăzi, 06 iulie 2026“.
Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
Conform legislației în vigoare în România, orice persoană se bucură de prezumția de nevinovăție. „Orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăției sale printr-o hotărâre penală definitivă“ (Art. 4, alin. 1 Codul de procedură penală).
Sursa foto Curtea Supremă: ÎCCJ.ro
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
