Senatul și Camera Deputaților atacă hotărârea Tribunalului Constanța în procesul cu foștii parlamentari din județ
Politic
Senatul României și Camera Deputaților au atacat hotătârea luată de Tribunalul Constanța în procesul cu foștii parlamentari din județ, favorabilă celor din urmă.
Conform hotărârii atacate acum de Camera Deputaților și Senat, foștii parlamentari ar urma să primească dobânzile legale pentru sumele neachitate reprezentând indemnizația pentru limită de vârstă.
Cazul a ajuns acum pe rolul Secției I Civile a Curții de Apel Constanța, instanță care urmează să analizeze apelurile declarate în cauză de către cele două camere ale parlamentului.
Dosarul are indicativul 5726/118/2023 și este vorba despre un litigiu în materia asigurări sociale, cu obiectul nulitate act, în cauză Camera Deputaților și Senatul fiind chemate în judecată.
Reclamanți sunt Gheorghe Ariton (decedat), Tudor Baltă, Florea Buga, Stelian Duțu, Vasile Gudu, Amet Hogea, Marin Anton Mangiurea, Ștefan Mihu, Andrian Sirojea Mihei, Nicolae Moga, Dumitru Moinescu, Liana Elena Naum, Ilie Neacșu, Feuzia Rusid, Gheorghe Virgil Serbu și Ioan Turlacu.
Acum, Senatul și Camera Deputaților sunt apelanți în cauză, la Curtea de Apel.
În primă instanță, Senatul și Camera Deputaților au pierdut procesul
Amintim, în primă instanță, judecătorii de la Tribunal au obligat Camera Deputaților, Senatul și, respectiv, Secretariatul Camerei Deputaților și Secretariatul Senatului la plata către fiecare reclamant a unor drepturi.
Mai exact, foștii parlamentari trebuie să primească „dobânzile legale penalizatoare aferente sumelor neachitate reprezentând indemnizație pentru limită de vârstă, calculate de la data scadenței fiecări obligații lunare de plată și până la data efectivă a plății, sume actualizate cu indicele de inflație“.
Totodată, pârâții au fost obligați și la plata sumei de 1.190 de lei către fiecare reclamant, reprezentând cheltuieli de judecată.
În motivarea Hotărârii din 15 noiembrie 2024, acum atacată la Curtea de Apel, Tribunalul a arătat, printre altele, că „pârâtii Secretarul ####### al Senatului şi al Camerei Deputaţilor au emis Ordinul nr.18974/28.12.2023 pe numele #### ######, Ordinul nr. 1879/28.12.2023 pe numele #### #######, Ordinul nr. 1913/28.12.2023 pe numele ##### ######## ######, Ordinul nr. 1966/28.12.2023 pe numele ####### ####, Ordinul nr. 2814/29.12.2023 pe numele ##### #####, Ordinul nr. 2864/29.12.2023 emis pe numele #### ######, Ordinul nr. 2962/29.12.2023 emis pe numele #### #######, Orinul nr. 3004/29.12.2023 emis pe numele #### ######,Ordinul nr. 3011 emis pe numele ##### ####, Ordinul nr. 3076, emis pe numele Mangirea marin #####, Ordinul nr. 3100 din 29.12.2023, emis pe numele ##### ###### #######, Ordinul nr. 3110/29.12.2023 emis pe numele ######## #######, Ordinul nr. 3129/29.12.2023 emis pe numele #### ##### ##### , Ordinul nr. 3134/29.12.2023 emis pe numele ###### ####, Ordinul nr. 3236/29.12.2023 emis pe numele ##### ###### prin care s-a dispus reluarea, din 12.12.2023 a plăţii indemnizaţiei pentru limită de vârstă La art. 2 dispunându-se că drepturile băneşti cuvenite pentru perioada 01.07.2023 – 11.12.2023 vor fi acordare corespunzător“.
Au spus astfel judecătorii că „prin urmare, obligarea la plata indemnizaţiei începând cu data de 01.07.2023 a rămas fără obiect, aspectele învederate de reclamant referitoare la existenţa fondurilor şi plata eşalonată a pretenţiilor aferente perioadei 01.07.2023 – 11.12.2023, fiind aspecte legate de executarea obligaţiei“.
Legat de plata dobânzii legale, dar și de actualizarea sumelor cu rata inflației, prima instanță a spus că „având în vedere că plata indemnizaţiilor se va face eşalonat, după disponibilizarea acestor sume în bugetul Senatului României şi în limita disponibilului alocat lunar, instanţa constată că cererea de obligare a pârâţilor la plata sumelor actualizate cu indicele de inflaţie şi a dobânzii legale este întemeiată“.
„În acest sens, este de subliniat că, în cazul executării cu întârziere a obligației de plată a unei sume de bani, indiferent de izvorul contractual ori delictual al obligației, daunele-interese sub forma dobânzii legale se datorează, fără a se face dovada unui prejudiciu și fără ca principiul reparării integrale a prejudiciului să poată fi nesocotit. ###### evident faptul că, prin executarea cu întârziere a obligației de plată, creditorul a suferit un prejudiciu patrimonial“, conform instanței.
„Ca urmare, sunt incidente dispozițiile art. 1 raportat la art. 166 alin. 1 și art. 278 alin. 1 din Codul muncii raportate la art. 1531 alin. 1, alin. 2 teza întâi și art. 1535 alin. 1 din Codul civil, respectiv art. 1 alin. 3, art. 2 și art. 3 alin. 2 din O.G. nr. 13/2011, care consacră principiul reparării integrale a prejudiciului suferit de creditor ca urmare a neexecutării de către debitor a obligației de plată, principiu conform căruia prejudiciul cuprinde atât pierderea efectiv suferită de creditor (damnum emergens), cât și beneficiul de care acesta este lipsit (lucrum cessans). Potrivit acelorași dispoziții, în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul la daune moratorii fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu“, potrivit hotărârii atacate de Camera Deputaților și Senatul României.
„În situația de față, pierderea efectiv suferită de creditor, ca prim element de reparare integrală a prejudiciului, trebuie remediată prin măsura actualizării sumelor datorate cu indicele prețurilor de consum comunicat de Institutul Național de Statistică. Prin actualizarea sumei debitului cu indicele prețurilor de consum, se realizează o reparație parțială, prin acordarea de daune-interese compensatorii (damnum emergens)“, a conchis Tribunalul Constanța.
Rămâne însă de văzut care va fi decizia Curții de Apel, după judecarea căilor de atac declarate de Camera Deputaților și Senat.
Acum, urmează ca dosarul să fie repartizat aleatoriu unui complet de judecată, pentru a se stabili data primei înfățișări în apel.
Sursa documentare: Portalul Național al Jurisprudenței www.rejust.ro, Portalul Instanțelor de Judecată
Sursa foto: Facebook.com – Camera Deputaților
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
