Medicul Tudor Ciuhodaru despre hantavirusul care a speriat Europa: NU se răspândește cu ușurință între oameni

Renumitul medic Tudor Ciuhodaru oferă cititorilor săi din mediul online amănunte despre hantavirus, care a fost semnalat și la noi în țară. Potrivit medicului, în perioada 2023-2026 s-au înregistrat 15 cazuri în România.

Tudor Ciuhodaru spune că riscul real în România este scăzut, pentru că hantavirusul nu se răspândește cu ușurință între oameni:

“Sunt diferențe privind atât virusul implicat în România cât și diferențe majore de transmitere față de gripă sau Covid.

Virusul implicat în focarul de pe nava de croazieră MV Hondius (hantavirus andin) este unul dintre cele circulă în natură în America de Sud și se transmite rar de la om la om (doar în condiții de contact strâns și prelungit).

Cei implicați (pasagerii și echipajul) au fost evaluați medical și izolați (nu integrați anonim în comunitate)”, arată Tudor Ciuhodaru.

Ce este hantaviroza: cinci lucruri esențiale

1. Hantavirusul nu este nou, iar hantaviroza nu este o boală nouă. A fost identificat în anii 1970 în zona râului Hantan din Coreea de Sud iar virusul Andes în 1995 în Argentina și Chile).

2. Nu este un singur virus, ci o familie de virusuri existente la rozătoare. Doar 10 se pot transmite la om.

3. Infecția este relative rară la nivel global (între 10.000 – 100.000 de cazuri, majoritatea fiind concentrate în Asia și Europa). În Europa, mii de cazuri sunt raportate anual, în principal în Europa de Nord și Centrală (virusul Puumala).

Poate provoca boli grave cu o rată ridicată a mortalității. În Asia și Europa, ratele mortalității variază de la mai puțin de 1% la aproximativ 15%, în timp ce în America pot ajunge până la 50%, în funcție de tulpina virusului și de severitatea bolii.

4. Sursa de infecție sunt rozătoarele, care sunt gazdele principale hantavirusului în natură. Fiecare tulpină a virusului este de obicei asociată cu o anumită specie de rozătoare (ce sunt doar purtătoare a virusului pemtermen lung, fără boală aparentă).

5. Și omul poate transmite boala, dar mult mai rar, prin inhalarea de aerosoli care conțin salivă, urină sau fecale de șoarece sau praf dispersat în timpul igienizării zonelor în care locuiesc șobolanii infectați (mai ales în spații închise și prăfuite).

Care sunt simptomele hantavirozei

Simptomele apar de regulă la 1-6 săptămâni de la expunere.

Sunt două tipuri majore de boală la om:

Hantavirusurile prezente în America de Nord, Centrală și de Sud, care provoacă sindrom pulmonar, caracterizat printr-o fază incipientă (câteva zile) pseudogripală cu febră, frison, cefalee, astenie, vertij, dureri musculare (în special la nivelul grupelor musculare mari, cum ar fi coapsele, șoldurile, spatele și uneori umerii) tuse, greață, vărsături, dureri abdominale, diaree. Faza cardiopulmonară durează câteva zile și se caracterizează prin dispnee, tahi/aritmii, scăderea tensiunii arteriale, șoc cardiogen și insuficiență respiratorie. Mortalitate ridicată 40%.

Hantavirusuri prezente în Europa Centrală și de Est și Asia: provoacă febra hemoragică cu sindrom renal (HFRS): cu virusuri precum Puumala (Scandinavia, Europa Centrală) sau Hantaan și Dobrava (Asia, Balcani). Afectează rinichii, cu febră, durere lombară și dureri abdominale cu insuficiență renală și hemoragie internă. Severitatea depinde de tipul de virus, mortalitatea fiind 5-15% pentru Hantaan și Dobrava (5-15% mortalitate) sau sub1% pentru Seul, Saaremaa și Puumala. Recuperarea completă poate dura de la câteva săptămâni până la câteva luni.

Mergem la spital la apariția unui sindrom pseudogripal (ce se agravează progresiv în câteva zile) în context epidemiologic (expunere/contact cu rozatoarele în antecedente la 1-6 săptămâni).

Rețineți:

(1) Infecția cu hantavirus este relativ rară la nivel global dar poate provoca boli grave cu o rată ridicată a mortalității.

(2) Sunt răspândite în principal prin rozătoare.

(3) Virusul Andes este singurul tip de hantavirus despre care se știe că se transmite de la persoană la persoană. Această răspândire este de obicei limitată la persoanele care au contact apropiat cu persoana bolnavă

(4) Un caz suspect este definit prin asocierea febrei cu afectare renală și/sau manifestări hemoragice, în context epidemiologic sugestiv. Confirmarea se face prin evidențierea anticorpilor specifici sau prin alte metode de laborator.

(5) Nu există tratament etiologic și nici vaccin.

Riscul real în România este scăzut. Virusul prezent în România este diferit de cel din focarul de pe nava de croazieră și nu se transmite de la om-om, mai transmite Tudor Ciuhodaru.

FOTO cu rol ilustrativ

Citește și:

Primul caz de hantavirus, confirmat în România: Ce transmite Institutul Național de Sănătate Publică