Criză constituțională fără precedent: CCR contestă suspendarea deciziei de anulare a alegerilor prezidențiale

Curtea de Apel Ploieşti a înregistrat vineri recursul depus de Curtea Constituţională a României (CCR) împotriva deciziei pronunţate cu o zi înainte de instanță, prin care a fost suspendată executarea Hotărârii CCR nr. 32 din 6 decembrie 2024, ce prevedea anularea alegerilor prezidenţiale. Pe site-ul Curţii de Apel, CCR figurează oficial în calitate de contestatar al hotărârii emise de instanţă, potrivit News.ro.

CCR nu este singura instituție care a formulat recurs. Acţiuni similare au fost înaintate şi de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, precum şi de două persoane fizice, în ciuda faptului că acestea din urmă nu au calitate procesuală în cauză.

Judecătorul Alexandru Vasile, cel care a suspendat efectele hotărârii CCR, a considerat că decizia Curţii Constituţionale privind anularea alegerilor nu respectă cadrul legal, motivând hotărârea sa prin caracterul presupus „nelegal” al actului contestat.

Instanţa a admis joi cererea unei persoane fizice care a solicitat anularea Hotărârii nr. 32 a CCR, prin care întregul proces electoral din decembrie 2024 fusese anulat. Decizia nu este definitivă, însă are caracter suspensiv până la soluţionarea definitivă a cauzei, termenul pentru recurs fiind de cinci zile.

Într-o declaraţie acordată postului Digi24, fostul judecător constituțional Augustin Zegrean a explicat că, în acest moment, instanţa supremă are două opţiuni: fie admite recursul şi anulează hotărârea Curţii de Apel, fie îl respinge, iar decizia de suspendare rămâne în vigoare. În opinia sa, dacă prima variantă se va concretiza, întreaga controversă va fi tratată în viitor ca o simplă „poveste”. În schimb, dacă se va menţine decizia de suspendare, organizarea alegerilor ar putea fi pusă sub semnul întrebării, întrucât toate actele emise pentru turul al doilea al scrutinului prezidențial au fost fundamentate pe decizia CCR.

Tot în urma hotărârii Curţii de Apel Ploieşti, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a decis sesizarea Inspecţiei Judiciare pentru a verifica posibila săvârşire a unei abateri disciplinare de către judecătorul Alexandru Vasile, cel care a soluţionat dosarul. Acesta a activat anterior la Tribunalul Prahova şi a fost detaşat, între 2013 şi 2017, la Ministerul Justiţiei.

„Curtea Constituțională a României, în calitate de garant al supremației Constituției, a declarat recurs împotriva sentinței pronunțate în data de 24 aprilie 2025 de Curtea de Apel Ploiești, Secția de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr.301/42/2025, prin care a fost anulată și suspendată executarea Hotărârii Curții Constituționale nr.32/2024.

În mod regretabil, cu încălcarea prevederilor Constituției României și ale Legii nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, care consacră caracterul general obligatoriu al actelor jurisdicționale ale Curții Constituționale de la data publicării lor în Monitorul Oficial al României, o instanță judecătorească a dispus, fără temei constituțional și legal, cu privire la efectele unei hotărâri obligatorii adoptate de instanța constituțională. Aceste aspecte au determinat Curtea să acționeze procesual pentru a apăra ordinea constituțională și efectele Hotărârii nr.32/2024.

Hotărârea Curții Constituționale nr.32/2024 este un act jurisdicțional, adoptat în exercitarea competenței proprii și exclusive prevăzute la art.146 lit.f) din Constituție. Actele jurisdicționale ale Curții Constituționale nu sunt acte administrative și, prin urmare, nu pot fi atacate în contencios administrativ, anulate sau suspendate. Ca atare, toate efectele constituționale și legale ale Hotărârii nr.32/2024 se produc pentru viitor, sunt general obligatorii pentru toate autoritățile întrucât fac parte din ordinea constituțională, în temeiul competenței exclusive a Curții Constituționale de a veghea la respectarea procedurii de alegere a Președintelui României.

România este un stat de drept în care Curtea Constituțională este independentă față de orice altă autoritate publică și se supune numai Constituției și propriei legi, iar competența sa nu poate fi contestată de nicio autoritate publică.

Toți cetățenii au acces la justiție, însă, exercitarea acestui drept și înfăptuirea justiției se realizează numai în condițiile legii, prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege, cu respectarea competenței exprese a instanțelor judecătorești, care nu poate fi extinsă în domenii care sunt excluse controlului judecătoresc.

Prin promovarea căii de atac a recursului, Curtea Constituțională a urmărit restabilirea cât mai urgentă, a ordinii constituționale, respectul deplin și neechivoc pentru deciziile și hotărârile sale și eliminarea din ordinea juridică a oricăror interpretări juridice eronate și a aplicării cu rea-credință a legii.

Curtea Constituțională menționează că, începând cu luna decembrie 2024, au fost promovate în fața instanțelor judecătorești din toată țara peste 200 de acțiuni similare, de contestare a Hotărârii Curții Constituționale nr.32/2024. Până la această dată, instanțele de contencios administrativ, în respectul Constituției și al legii, au respins aceste cereri, sentința Curții de Apel Ploiești fiind una cu totul singulară și izolată.

Independența judecătorului nu justifică într-un stat de drept și democratic nesocotirea Constituției și a legii, judecătorul fiind chemat, potrivit art.1 alin.(5) și art.124 din Constituție, să le respecte și să le apere, nu să le încalce. Independența judecătorului nu implică arogarea exercitării de către instanțele judecătorești a unui control de constituționalitate a legilor și înlăturarea de la aplicare a acestora pe motiv că ar contraveni Constituției.

Independența judecătorului nu presupune independența acestuia față de însăși sistemul de drept. Judecătorul trebuie să se supună exigențelor cadrului normativ, să-și exercite atribuțiile în limitele statutului și competențelor sale, să interpreteze legile potrivit regulilor de interpretare rațional-juridică a dreptului pozitiv, să aplice legea în mod obiectiv și imparțial și să excludă orice tendințe de voluntarism și arbitrariu în activitatea de înfăptuire a justiției. Justiția se înfăptuiește în numele legii, și nu potrivit convingerilor, percepțiilor sau opiniilor personale ale judecătorului,” se arată în comunicatul oficial transmis de Curtea Constituțională a României.