Când se pronunță CSM în cazul judecătoarei Ioana Ancuța Popoviciu, care a analizat dosarul accidentului de la 2 Mai
Știrile zilei
Consiliul Superior al Magistraturii se va pronunța în luna octombrie cu privire la acțiunea disciplinară care o vizează pe Ioana Ancuța Popoviciu, fostul judecător din dosarul accidentului de la 2 Mai.
Secția pentru Judecători în materie disciplinară a CSM a analizat astăzi acțiunile disciplinare ce o vizează pe magistratul Ioana Ancuța Popoviciu și a anunțat că pronunțarea deciziei va avea loc la data de 9 octombrie 2024.
Oricare va fi decizia CSM, aceasta va putea fi ulterior atacată la Înalta Curte de Casație și Justiție, Curtea Supremă de Justiție a României.
Astăzi, 18 septembrie 2024, Secția pentru Judecători în materie disciplinară a CSM a decis conexarea celei de-a doua acțiuni disciplinare care o vizează pe judecătoarea din Constanța la prima acțiune, urmând ca CSM să se pronunțe la data de 9 octombrie 2024 asupra tuturor abaterilor disciplinare sesizate de Inspecția Judiciară.
Magistratul Ioana Ancuța Popoviciu a fost președintele de complet al dosarului vizând tragedia de la 2 Mai, accident în care doi tineri și-au pierdut viața, iar alți trei au fost răniți, Vlad Pascu fiind judecat pentru ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă, conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe şi părăsirea locului accidentului.
120 de dosare fără prim termen, uneori peste un an
Potrivit datelor oficiale, noua acțiune disciplinară exercitată de Inspecția Judiciară față de magistratul constănțean viza „săvârșirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 271 lit. g) teza I din Legea nr. 303/2022, constând în aceea că: – nu a dispus măsurile necesare derulării procedurii prealabile prevăzute de art. 200 Cod procedură civilă; – nu a stabilit primul termen de judecată într-un număr de 120 de dosare, pentru perioade îndelungate de timp, uneori peste 1 an“.
Acțiunea diciplinară inițială exercitată de IJ cu privire la magistratul Ioana Ancuța Popoviciu vizează „săvârșirea abaterii disciplinare prevăzute de art.271 lit.s) teza a II-a rap.la art.272 alin.2 şi 3 din Legea nr.303/2022“
Conform Inspecției Judiciare, „judecătorul nu a studiat dosarul anterior şedinţei de judecată, a condus şedinţele de judecată într-o manieră aparte, neprofesionistă; nu a pus în discuţie, la momentul procesual stabilit de lege, cererile şi excepţiile invocate; deşi acesta a dispus măsuri inaplicabile în procesul penal (introducerea în cauză a unor intervenienţi accesorii), a dispus soluţii fără niciun fel de motivare; toate acestea având consecinţe grave asupra drepturilor procesuale ale părţilor, a înfăptuirii actului de justiţie, deteriorarea încrederii publice în justiţie“.
„De menţionat că judecătorul a mai fost sancţionat anterior pentru comportamente similare“, au mai spus inspectorii judiciari cu privire la magistratul constănțean.
Ioana Ancuța Popoviciu a obținut la începutul acestei veri transferul de la Judecătoria Mangalia la Judecătoria Constanța.
Un alt judecător din Constanța cercetat disciplinar
În ședința de astăzi de la CSM, Secția pentru Judecători în materie disciplinară a analizat și acțiunea demarată de IJ cu privire la judecătorul Răzvan Vladimir Davidencu, tot de la Judecătoria Constanța.
Așa cum arătam în edițiile anterioare, față de magistratul Răzvan Vladimir Davindencu a fost exercitată acțiunea disciplinară „pentru săvârșirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 271 lit. g) teza I, lit.) j, lit.q) teza I și lit.s teza a II-a, raportat la art.272 alin.2 și 3 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, constând în: Refuzul de a dispune măsuri în cadrul procedurii prealabile, nestabilirea primului termen de judecată, precum şi amânările de pronunțare în mod repetat (pe perioade cuprinse între 15 și 369 zile), inclusiv în cauze urgente, au un caracter imputabil acestuia şi întrunesc elementele constitutive ale abaterii disciplinare prevăzute de art. 271 lit. g) teza I din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor“.
„Absențele nemotivate de la serviciu, în mod repetat, și care au afectat în mod direct activitatea de permanență și activitatea instanței, întrunesc elementele constitutive ale abaterii disciplinare prevăzută de art.271 lit.j) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor“, au spus inspectorii judiciari.
Conform IJ, „depăşirea termenului legal de redactare într-un număr de 322 hotărâri, (pe perioade cuprinse între 30 și 988 zile), cu consecinţe grave asupra înfăptuirii actului de justiţie într-un termen rezonabil este imputabilă judecătorului şi întrunește elementele constitutive ale abaterii disciplinare prevăzute de art. 271 lit. q) teza I din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor“.
„Încălcarea cu gravă neglijență a unor îndatoriri profesionale, a unor obligații cuprinse în lege și regulamente, vizând deliberarea în cauzele aflate spre soluționare, cu consecințe grave asupra înfăptuirii actului de justiţie întrunește elementele constitutive ale abaterii disciplinare prevăzute de art. 271 lit. s) teza a II-a, raportat la art.272 alin.2 și 3 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor“, au mai precizat inspectorii judiciari.
Precizăm că exercitarea acțiunii disciplinare reprezintă o etapă a procedurii disciplinare și nu constată definitiv vinovăția judecătorului sau procurorului cercetat disciplinar. Această procedură înseamnă sesizarea Secției pentru Judecători în materie disciplinară, din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. La finalul analizării situației de către Secția pentru Judecători în materie disciplinară, CSM poate dispune respingerea acțiunii disciplinare ori admiterea acesteia și aplicarea unei sancțiuni disciplinare.
Sursa foto: Facebook.com – Valentin Olariu
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
