Doi magistrați ai Judecătoriei Constanța, cercetați disciplinar de CSM. O NOUĂ ACȚIUNE disciplinară față de judecătorul care a analizat dosarul accidentului de la 2 Mai

Știrile zilei
Ioana Ancuța Popoviciu, fostul președinte de complet în dosarul accidentului de la 2 Mai, ce-l vizează pe Vlad Pascu și Răzvan Vladimir Davidencu, ambii magistrați în cadrul Judecătoriei Constanța, se află în atenția Consiliului Superior al Magistraturii.
Față de cei doi magistrați constănțeni, Inspecția Judiciară a exercitat acțiunea disciplinară, cauzele aflându-se pe rolul Secției pentru Judecători în materie disciplinară a CSM și urmând să fie analizate la data de 18 septembrie 2024.
Potrivit datelor oficiale, magistratul Ioana Ancuța Popoviciu figurează ca fiind vizată de două acțiuni disciplinare.

Acțiuni disciplinare
După o primă înfățișare desfășurate în luna iunie, dosarele care îi vizează pe cei doi judecători constănțeni vor fi analizate de către membrii CSM în cadrul ședinței secției din 18 septembrie 2024.
Ambii judecători își desfășoară activitatea în cadrul Secției Civile a Judecătoriei Constanța, magistratul Ioana Ancuța Popoviciu obținând transferul de la Judecătoria Mangalia la Judecătoria Constanța la finele lunii mai 2024, transferul intrând în vigoare începând cu 1 iulie 2024.
O nouă acțiune față de magistratul Ioana Ancuța Popoviciu
Potrivit datelor oficiale, magistratul Ioana Ancuța Popoviciu este vizată de o nouă acțiune disciplinară exercitată de Inspecția Judiciară, „pentru săvârșirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 271 lit. g) teza I din Legea nr. 303/2022, constând în aceea că: – nu a dispus măsurile necesare derulării procedurii prealabile prevăzute de art. 200 Cod procedură civilă; – nu a stabilit primul termen de judecată într-un număr de 120 de dosare, pentru perioade îndelungate de timp, uneori peste 1 an“.
Acțiunea inițială exercitată de IJ
Acțiunea diciplinară exercitată de IJ cu privire la magistratul Ioana Ancuța Popoviciu vizează „săvârșirea abaterii disciplinare prevăzute de art.271 lit.s) teza a II-a rap.la art.272 alin.2 şi 3 din Legea nr.303/2022“
Conform Inspecției Judiciare, „judecătorul nu a studiat dosarul anterior şedinţei de judecată, a condus şedinţele de judecată într-o manieră aparte, neprofesionistă; nu a pus în discuţie, la momentul procesual stabilit de lege, cererile şi excepţiile invocate; deşi acesta a dispus măsuri inaplicabile în procesul penal (introducerea în cauză a unor intervenienţi accesorii), a dispus soluţii fără niciun fel de motivare; toate acestea având consecinţe grave asupra drepturilor procesuale ale părţilor, a înfăptuirii actului de justiţie, deteriorarea încrederii publice în justiţie“.
„De menţionat că judecătorul a mai fost sancţionat anterior pentru comportamente similare“, au mai spus inspectorii judiciari.
Magistratul Ioana Ancuța Popoviciu a fost președintele de complet al dosarului vizând tragedia de la 2 Mai, accident în care doi tineri și-au pierdut viața, iar alți trei au fost răniți, Vlad Pascu fiind judecat pentru ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă, conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe şi părăsirea locului accidentului.
Inspecția Judiciară despre magistratul Răzvan Vladimir Davidencu
Potrivit Inspecției Judiciare , față de magistratul Răzvan Vladimir Davindencu a fost exercitată acțiunea disciplinară „pentru săvârșirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 271 lit. g) teza I, lit.) j, lit.q) teza I și lit.s teza a II-a, raportat la art.272 alin.2 și 3 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, constând în: Refuzul de a dispune măsuri în cadrul procedurii prealabile, nestabilirea primului termen de judecată, precum şi amânările de pronunțare în mod repetat (pe perioade cuprinse între 15 și 369 zile), inclusiv în cauze urgente, au un caracter imputabil acestuia şi întrunesc elementele constitutive ale abaterii disciplinare prevăzute de art. 271 lit. g) teza I din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor“.
„Absențele nemotivate de la serviciu, în mod repetat, și care au afectat în mod direct activitatea de permanență și activitatea instanței, întrunesc elementele constitutive ale abaterii disciplinare prevăzută de art.271 lit.j) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor“, au spus inspectorii judiciari.
Conform IJ, „depăşirea termenului legal de redactare într-un număr de 322 hotărâri, (pe perioade cuprinse între 30 și 988 zile), cu consecinţe grave asupra înfăptuirii actului de justiţie într-un termen rezonabil este imputabilă judecătorului şi întrunește elementele constitutive ale abaterii disciplinare prevăzute de art. 271 lit. q) teza I din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor“.
„Încălcarea cu gravă neglijență a unor îndatoriri profesionale, a unor obligații cuprinse în lege și regulamente, vizând deliberarea în cauzele aflate spre soluționare, cu consecințe grave asupra înfăptuirii actului de justiţie întrunește elementele constitutive ale abaterii disciplinare prevăzute de art. 271 lit. s) teza a II-a, raportat la art.272 alin.2 și 3 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor“, au mai precizat inspectorii judiciari.
Precizăm că exercitarea acțiunii disciplinare reprezintă o etapă a procedurii disciplinare și nu constată definitiv vinovăția judecătorului sau procurorului cercetat disciplinar. Această procedură înseamnă sesizarea Secției pentru Judecători în materie disciplinară, din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. La finalul analizării situației de către Secția pentru Judecători în materie disciplinară, CSM poate dispune respingerea acțiunii disciplinare ori admiterea acesteia și aplicarea unei sancțiuni disciplinare.
Sursa foto 1: https://twitter.com/PopoviciuAncuta/status/899290381178875905/photo/1
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:





