Contestația Laurei Vicol și Vladimir Ciorbă împotriva arestului preventiv, judecată la Înalta Curte: când are loc ședința
Știrile zilei
Contestația depusă de fosta deputată PSD, Laura Vicol, și soțul acesteia, Vladimir Ciorbă, împotriva deciziei instanței de arest preventiv se judecă miercuri, 12 februarie 2025, la Înalta Curte de Casație și Justiție.
În același dosar, ceilalți trei inculpați aflați în arest preventiv – Gheorghe Emanuel Poștoacă, Cristian Nicolae Poștoacă și Florin Poștoacă – au depus, de asemenea, contestații, alături de Sanda Răileanu, Oana Claudia Oprea (care a fost contabila grupării infracționale) și Bogdan Adalbert Șaitoș, toți aceștia fiind sub arest la domiciliu. Potrivit informațiilor de pe site-ul Instanței supreme, dosarul a fost înregistrat pe 9 februarie 2025 și a primit termen pentru judecata contestațiilor pe 12 februarie, ora 12:00.
Laura Vicol și Vladimir Ciorbă au fost arestați preventiv pe 4 februarie 2025, în urma unei decizii a Curții de Apel București. Aceștia sunt acuzați de delapidare în valoare de zeci de milioane de euro, bani furați din firmele grupului de firme Nordis, bani pe care i-au folosit în scopuri personale, inclusiv pe vacanțe extravagante, călătorii cu avioane private, achiziții de bunuri și mașini de lux. Sumele retrase proveneau de la clienții păgubiți de gruparea Nordis.
Conform anchetei, aceștia ar fi cheltuit 1,5 milioane de euro pentru zboruri cu avioane private și elicoptere către destinații de vacanță atât în țară, cât și în străinătate, inclusiv în locații precum Nisa, Mykonos, Madrid, Paris și Delta Dunării.
În plus, grupul condus de cei doi ar fi achiziționat mașini de lux, printre care Ferrari, Bentley și Rolls Royce, în valoare totală de aproape 5 milioane de euro. Procurorii din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICTOT) spun că aceștia au folosit banii furați pentru a finanța un stil de viață de lux, în timp ce gruparea fraudulos își obținea venituri din proiectele imobiliare și tranzacțiile cu clienții.
Aceste acuzații sunt parte a unui dosar amplu, care implică mai multe fapte grave, inclusiv constituirea unui grup infracțional organizat, delapidare cu consecințe deosebit de grave, spălare de bani, evaziune fiscală și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave. De asemenea, cei implicați în acest mecanism infracțional ar fi stabilit cu rea-credință impozite, taxe și contribuții, având ca rezultat obținerea unor sume de bani din rambursări sau restituiri de la bugetul de stat, dar și compensații ilegale de la bugetul general consolidat.
În acest dosar sunt cercetate și alte persoane, inclusiv Ioana Băsescu, fiica fostului președinte Traian Băsescu, și fosta deputată PSD Andreea Cosma, care sunt implicate ca notari, având atribuții legale în procesul de vânzare-cumpărare a imobilelor și în întocmirea documentației. Acestea ar fi sprijinit grupul infracțional organizat, participând activ la activitățile ilegale, sub controlul liderilor grupării.
Ancheta vizează în total 40 de persoane fizice și 32 de firme, care au fost implicate într-un complex mecanism infracțional structurat pe trei nivele. Acest grup infracțional a acționat sub acoperirea mai multor societăți comerciale, desfășurând proiecte imobiliare, în cadrul căror firme au fost încasate sume mari de bani de la clienți, care au semnat contracte de vânzare-cumpărare, respectiv antecontracte de vânzare-cumpărare de apartamente, parcări și mobilier. În acest mod, grupul a delapidat fonduri, a indus în eroare cumpărătorii și a manipulant evidențele contabile ale firmelor pentru a evita plata taxelor și impozitelor datorate bugetului statului.
Banii astfel obținuți au fost ulterior spălați prin diverse metode, iar ancheta a relevat că grupul infracțional a operat în perioada 2019-2024. În această perioadă, liderii grupului, prin intermediul a cinci societăți comerciale, au încasat de la clienți persoane fizice și juridice, sume ce depășesc 957 milioane lei (aproape 195 milioane euro) cu titlu de avans, în cadrul unor promisiuni bilaterale de vânzare-cumpărare sau prin contracte de vânzare-cumpărare pentru apartamente, parcări și mobilier. Această practică a avut un impact semnificativ asupra economiei și a statului, prin prejudiciile cauzate atât firmelor, cât și cumpărătorilor și bugetului general.
Sursă foto: Facebook
Citește și:
Dosarul Nordis: Laura Ciorbă-Vicol, reacție oficială după arestare
