Curtea Militară, decizie definitivă în cazul colonelului (r) Ion Vlăduț, fost șef în ISU Dobrogea! Iată ce s-a hotărât
Știrile zilei
Judecătorii de la Curtea Militară de Apel București au pronunțat o decizie definitivă în cazul colonelului (r) Ion Vlăduț, fost șef din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) Dobrogea Constanța!
Instanța militară de apel a menținut, prin decizia nr. 10/2025 din 26.03.2025, decizia Tribunalului Militar București, nr. 243/2024 din 30 decembrie 2024, care a constatat legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală i a dispus începerea judecăţii cauzei.
Tip solutie: RespinsSolutia pe scurt: În baza art. art. 4251 alin. 7 pct.1 lit. b din Codul de procedură penală respinge, ca nefondată, contestația formulată de inculpatul col.(r) ION VLĂDUȚ împotriva încheierii nr. 243/30.12.2024 pronunțată de Tribunalul Militar București. Conform art. 275 alin. 2 din Codul de procedură penală obligă pe inculpatul contestator la plata sumei de 200 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat. Definitivă. Pronunţată azi, 26.03.2025, prin punerea soluției la dispoziția inculpatului și a procurorului, prin mijlocirea grefei instanței. Document: Încheiere finală (dezinvestire) 10/2025 26.03.2025
Iată decizia tribunalului: 30.12.2024. Ora estimata: 10:00. Complet: CPF 5.Tip solutie: Soluţionare. Solutia pe scurt: În temeiul art. 345 alin. 1 şi 2, C.p.p., respinge cererile şi excepţiile invocate de inculpatul ION VLĂDUȚ, cu privire la legalitatea sesizării instanţei, legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală. În temeiul art. 346 alin. 2, C.proc.pen., constată legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr. 230/P/2023 din 29.10.2024 al Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel, privind pe inculpaţul: ION VLĂDUȚ, trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de sustragerea sau distrugerea de înscrisuri, prev. de art. 259 alin. 1 ?i 2 C.p., a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală. Dispune începerea judecăţii cauzei privind pe inculpatul ION VLĂDUȚ. Cu contestaţie în termen de 3 zile de la comunicarea încheierii. Pronunţată prin punerea la dispoziţie prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi, 30.12.2024. Document: Încheiere finală camera preliminară 243/2024 30.12.2024
Decizia tribunalului poate fi citită integral și AICI
În acest context, urmează ca Tribunalul Militar București să stabilească primul termen în acest caz.
De menționat că oricare va fi decizia Tribunalului Militar București, aceasta va putea fi contestată la Curtea Militară de Apel București.
Conform legislației în vigoare în România, orice persoană se bucură de prezumția de nevinovăție. „Orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăției sale printr-o hotărâre penală definitivă“ (Art. 4, alin. 1 Codul de procedură penală).
Colonelul (r) Ion Vlăduț a fost trimis în judecată de procurorii militari din cadrul Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel București și este suspectat de sustragere sau distrugere de înscrisuri.
În actul de sesizare s-a reţinut, conform datelor oficiale puse la dispoziție de rejust.ro, că „în data de 10.02.2020, în calitate de militar cu grad de colonel în cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență Constanța, prim adjunct al inspectorului șef și șef structură de securitate, în vederea ascunderii multiplicării a două documente clasificate nivel secret de serviciu, respectiv extras din Ordinul de zi pe unitate nr. S/212/30.01.2006 și extras din Ordinul de zi pe unitate S/213/30.10.2007, fără existența cererii de multiplicare avizată și aprobată, ar fi rupt și apoi ar fi înlocuit două file din Registrul de multiplicare a informațiilor clasificate”.
Precizăm că trimiterea în judecată reprezintă o etapă a procesului penal, reglementată de Codul de procedură penală, activitate care nu poate, în nicio situație, să înfrângă principiul constituțional al prezumției de nevinovăție.
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
