Curtea Supremă închide DEFINITIV un proces de 4,5 milioane de dolari al Primăriei Constanța. Un întreg complet a vrut să se abțină

Curtea Supremă a închis definitiv unul dintre procesele deschise de Primăria Constanța, prin Vergil Chițac, pentru recuperarea unui prejudiciu pretins de circa 4,5 milioane de dolari, din Dosarul Retrocedărilor. Completul căruia i-a fost repartizat inițial dosarul deschis de primărie a făcut cerere de abținere în cauză, dar solicitarea a fost respinsă.

Unul dintre dosarele deschise în 2021 prin care Primăria Constanța a solicitat peste 4,49 de milioane de dolari de la o parte dintre acuzații din Dosarul Retrocedărilor a fost soluționat definitiv, prin respingerea ca prescrisă a acțiunii primăriei.

Cu alte cuvinte, potrivit instanțelor de judecată care au analizat acțiunea municipalității pentru recuperarea sumelor pretinse drept prejudiciu, demersul ar fi fost făcut după depășirea termenului legal în care primăria se putea adresa instanței.

Pârâții, acuzații din Dosarul Retrocedărilor

Cazul are indicativul 2516/118/2021 și a fost deschis în aprilie 2021 de către UAT Municipiul Constanța prin Primar Vergil Chițac, în calitate de reclamant.

Pârâți în cauză erau protagoniști din Dosarul Retrocedărilor: Radu Ștefan Mazăre, Constantin Racu, Daniela Ramona Dospinescu, Ion Marica, Nicușor Daniel Constantinescu, Bogdan Ghițulescu, Alin Horațiu Dima, Cristian Talpău, Daniel Ene, dar și Bogdan Gabriel Sandu.

4,49 de milioane de dolari, o parte a prejudiciului

Potrivit datelor oficiale, litigiul viza o sumă totală de 4.491.657 de dolari, solicitată în echivalent la data plății.

Banii reprezentau, potrivit municipalității, „o parte a prejudiciului cauzat patrimoniului UAT Municipiul Constanța prin infracțiunile săvârșite în cazul de retrocedare (…), astfel cum au fost acestea constatate definitiv de Decizia Penală a ÎCCJ nr. 32/A/2019, pronunțată în dosarul 6536/2/2008 (nr., Dosarul Retrocedărilor)“.

Apartenența politică

În primă instanță, Tribunalul Constanța a respins acțiunea ca prescrisă.

Printre aspectele reținute de instanță în motivarea acestei decizii, se numără, conform Hotărârii 138/2022 faptul că „în ceea ce priveşte apărările reclamantului (nr., UAT Municipiul Constanța prin Primar) formulate prin intermediul notelor scrise privind «apartenența politică a pârâţilor la un partid care a fost la conducerea Consiliului local inclusiv la data pronunţării deciziei 32/2019, ceea ce făcea din punct de vedere conceptual dificilă demararea de proceduri pentru recuperarea prejudiciilor suferite de UAT», Tribunalul constată că aceasta nu constituie  o cauză de suspendare sau de întrerupere a cursului termenului de prescripție prevăzută de lege, iar împrejurarea dacă noile autorităţi publice locale, ulterior datei de 05.06.2015 aveau sau obligaţia sau posibilitatea de a se constitui parte civilă pentru recuperarea prejudiciului constituie o chestiune ce excede obiectului pricinii“.

„Prin urmare“, au spus judecătorii, „raportat la toate aceste aspecte, cererea introductivă de instanţă depusă la 01.04.2021 a fost formulată cu depăşirea termenului de 3 ani al prescripţiei extinctive, astfel că excepţia prescripţiei se impune a fi admisă, cu consecinţa respingerii ca prescrisă a cererii formulate“.

Hotărârea Tribunalului a fost menținută de către magistrații Curții de Apel Constanța, prin respingerea apelurilor declarate ca nefondate.

Abținere, la Înalta Curte

Recent, Curtea Supremă a respins declarațiile de abținere de la judecarea recursului formulate în proces de către membrii completului de judecată căruia îi fusese repartizat inițial dosarul.

După soluționarea declarațiilor de abținere, Înalta Curte de Casație și Justiție a României a respins ca nefondat recursul declarat de UAT Municipiul Constanța prin Primar.

Decizia Curții Supreme nu mai poate fi atacată.

Sursa documentare: Portalul Național al Jurisprudenței www.rejust.ro, Portalul Instanțelor de Judecată, Portalul Curții Supreme de Justiție

Sursa foto: Facebook.com – Înalta Curte de Casație și Justiție

OBSERVAȚII:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Citește și:

Fostul notar Aurel Jean Andrei, condamnat în dosarul Retrocedărilor, cere revizuirea cazului care a zguduit Constanța