EXCLUSIV Interviu cu Aurelia Grosu, Consul General al României la Marsilia, de Ziua Națională – despre diplomație, identitate românească în diaspora și rădăcinile sale din județul Constanța: să rămânem uniți în jurul lucrurilor care ne definesc și ne fac puternici!
Știrile zilei
Astăzi, 1 decembrie, este un moment important pentru românii din țară și din diaspora: Ziua Națională a României. Cu această ocazie, Aurelia Grosu, Consul General al României la Marsilia și originară din județul Constanța, din comuna Lumina, a acordat Ziarului Amprenta un interviu amplu în care vorbește despre activitatea sa diplomatică, despre comunitatea românească din sudul Franței și despre legătura puternică cu rădăcinile sale. Preluând funcția de Consul General la finalul anului 2023, Aurelia Grosu răspunde de întreaga circumscripție din sudul Franței. Cu o experiență de peste 20 de ani în diplomație, comunicare publică și afaceri europene și internaționale, Aurelia Grosu își dedică activitatea nu doar serviciilor consulare, ci și păstrării identității culturale a românilor din diaspora și promovării României în Franța.
În cadrul interviului acordat Ziarului Amprenta, Aurelia Grosu vorbește despre modul în care comunitatea românească din sudul Franței păstrează tradițiile și cultura națională, dar și despre provocările și satisfacțiile activității diplomatice.
Totodată, consulul împărtășește amintiri din copilăria sa din Lumina și Constanța, influența educației multiculturale asupra carierei sale și inițiativele dedicate tinerilor români din diaspora.
Mesajul transmis astăzi, în zi de sărbătoare, este unul de unitate, mândrie și responsabilitate: indiferent de distanță, legătura cu România rămâne vie prin valorile și cultura comună, iar Ziua Națională ne reamintește importanța păstrării identității și solidarității românești.
1. Doamnă consul, cum trăiți Ziua Națională a României în Marsilia și ce înseamnă pentru dumneavoastră această sărbătoare, mai ales că sunteți departe de familia dumneavoastră, din județul Constanța?
Ziua Națională a României este pentru mine un moment special, de reflecție în care noi românii, oriunde ne-am afla, ne amintim de valorile și tradițiile noastre. Chiar dacă sunt departe de prietenii mei, de familia mea din Lumina, județul Constanța, și de Marea Neagră care mi-a marcat copilăria și mi-a definit educația, simt că această zi mă leagă de rădăcini.
Să știți că pentru cei care trăiesc în străinătate, Ziua Națională capătă și această dimensiune simbolică: este un prilej de conectare cu rădăcinile, de reafirmare a identității românești și de solidaritate între membrii comunității. În același timp, este și un moment de reflecție despre România de acasă, despre istorie și despre valorile și tradițiile naționale.
Cu toții ar trebui să ne gândim cum am putea, fiecare dintre noi, la nivelul și în domeniile noastre, să ne implicăm în proiecte legate de România, să dăm și noi ceva înapoi comunității, țării, care ne-a oferit educație, credință, valori, tradiții și o identitate care ne leagă pe toți de ceea ce numim „acasă”.
Ziua Națională a României – 1 Decembrie – este ziua în care românii din țară și din diaspora sărbătoresc unitatea națională și mândria de a fi român.
2. Cum se reflectă spiritul Zilei de 1 Decembrie în comunitatea românească din sudul Franței?
Spiritul Zilei de 1 Decembrie se reflectă profund și vizibil în comunitatea românească din sudul Franței, printr-o îmbinare armonioasă între păstrarea identității naționale și integrarea în societatea franceză.
Pentru românii de aici, Ziua Națională nu este doar o sărbătoare oficială, ci un prilej de reafirmare a legăturii afective cu România, de transmitere a tradițiilor către noile generații și de prezentare a culturii românești în fața partenerilor și prietenilor francezi.
În fiecare an, marcăm această zi, prin organizarea unui eveniment de anvergură, la care sunt invitați să participare oficialități franceze, inclusiv reprezentanți ai forțelor armate, diplomați, reprezentanți ai mediului economic, academic și ai comunității de români din regiune. Dorim ca românii din sudul Franței să se simtă astfel mai aproape de România, iar prin astfel de manifestări dorim, totodată, să consolidăm vizibilitatea și buna reputație a comunității românești, demonstrând contribuția lor semnificativă la viața socială locală.
Dincolo de componenta protocolară, evenimentul are o importantă dimensiune culturală și emoțională. Anul acesta i-am invitat pe tinerii din Ansamblul Folcloric „Luminite Dobrogene” din comuna Lumina, să ne cânte și să danseze la ceremonia oficială organizată cu ocazia Zilei Naționale a României, dar și în cadrul unui târg internațional.
Prezența lor aduce, prin talentul tinerilor, nu doar muzica și dansurile tradiționale românești în sudul Franței, ci și emoția și căldura românească pe care o purtăm în suflet oriunde ne-am afla. Este un mod de a simți România aproape, chiar și la mii de kilometri depărtare.
Trebuie să vă spun că românii din sudul Franței sunt bine integrați și activi în numeroase domenii: medicină, cercetare, educație, antreprenoriat, construcții, IT, arhitectură, turism sau industrii culturale. Mulți dintre ei își doresc să se implice în proiecte dedicate promovării limbii și culturii române, conștienți de riscul ca, în a doua generație, copiii lor să se îndepărteze de limba maternă. De aceea, astfel de evenimente devin esențiale: nu doar sărbătoresc România, ci mențin vie identitatea românească, întăresc solidaritatea comunității și creează punți afective între generații.
3. Care sunt activitățile pe care Consulatul României în Marsilia le-a derulat, de-a lungul timpului, pentru păstrarea identității naționale și culturale a românilor din regiune, dar și pentru promovarea culturii române în Franța?
La Marsilia, unul dintre cele mai importante centre ale diasporei românești din sudul Franței, activitatea Consulatului General al României se axează, dincolo de domeniul consular propriu-zis, pe activitățile dedicate păstrării identității și promovării culturii naționale pentru românii din regiunea Provence–Alpi–Coasta de Azur, Occitania și Insula Corsica.
Consulatul General din Marsilia se implică activ și în organizarea și sprijinirea evenimentelor culturale.
În fiecare an, profităm de momente simbolice precum: Ziua Culturii Naționale, Ziua Europei, Ziua Iei, Mărțișorul, sărbătorile de iarnă, ocazii în care sunt prezentate elemente ale culturii și patrimoniului românesc. Totodată, organizăm expoziții, concerte, prezentări literare, proiecții de filme românești și susținem participarea artiștilor români la festivaluri (spre exemplu Festivalul de film de la Cannes sau Festivalul de teatru de la Avignon) și manifestări culturale locale, contribuind astfel la vizibilitatea culturii române în sudul Franței.
Sprijinim în mod constant, activitatea de promovare a limbii, culturii și tradițiilor românești a numeroaselor asociații culturale, parohiilor din regiune, diferitelor grupuri locale de inițiativă, inclusiv a celor dedicate diferitelor categorii profesionale, ale medicilor sau antreprenorilor români din Franța.
O componentă relevantă o constituie sprijinul oferit tinerilor și studenților români din Marsilia și împrejurimi. Consulatul facilitează dezvotarea cooperării între universități în vederea dezvoltării mobilității studenților și derularea de programe academice comune. Încurajăm participarea tinerilor la proiecte culturale sau educative. Acest demers îi ajută să rămână conectați la identitatea românească, chiar într-un context multicultural.
De asemenea, colaborăm constant cu instituții culturale românești și franceze, cu autoritățile locale și cu organizații europene. Extindem, în acest fel, impactul activităților culturale, asigurând o vizibilitate mai largă atât comunității, cât și patrimoniului cultural românesc în mediul francez.
4. Care sunt cele mai frecvente solicitări ale românilor care se adresează Consulatului din Marsilia și ce inițiative aveți pentru a îmbunătăți serviciile consulare?
Consulatul General al României la Marsilia acoperă, din perspectiva serviciilor și asistenței consulare, un spațiu foarte vast, fiind a doua cea mai mare reprezentanță după cea de la Paris, acoperind tot Sudul Franței, respectiv: regiunea Provence-Alpi-Coasta de Azur, Occitania, insula Corsica, dar și Principtul Andorra și Principatul Monaco (pentru servicii consulare).
Solicitările românilor sunt diverse și reflectă nevoile unei comunități dinamice: obținerea sau reînnoirea documentelor oficiale (pașapoarte, acte de identitate, acte de stare civilă), legalizarea documentelor, etc. dar și asistență în caz de urgențe sau probleme în străinătate și sprijin pentru implicarea activă în viața comunităților românești din diaspora, dar și în relația cu România.
Ne-am adaptat la cerințele moderne ale cetățenilor prin digitalizarea serviciilor. Accesul la majoritatea serviciilor se realizează prin platforma online www.econsulat.ro, unde românii pot face programări și încărca documentele necesare. Această procedură asigură că, odată ajunși la consulat, cetățenii găsesc toate documentele pregătite și formalitățile realizate, reducând timpul de așteptare și fără riscul de a fi obligați să revină.
Disponibilitatea pentru cetățeni este o prioritate: Consulatul oferă un serviciu de permanență telefonică activ 24 de ore pentru situații urgente și menține un dialog constant cu autoritățile locale franceze – prefecturi, primării, metropole, regiuni, poliție, penitenciare și spitale – pentru a putea interveni prompt în orice situație care necesită asistență consulară.
Astfel, Consulatul General de la Marsilia funcționează ca un punct de referință modern, dinamic și eficient pentru românii din circumscripție, combinând profesionalismul, tehnologia și disponibilitatea permanentă în beneficiul cetățenilor.
5. Care sunt cele mai mari provocări ale actualei misiunii consulare?
Cred că provocarea principală este dimensiunea geografică și diversitatea regiunii: de la Provence, Occitania, la Insula Corsica, fiecare zonă are nevoi diferite. Trebuie să fim prezenți în toate aceste zone, să înțelegem realitățile locale și să sprijinim și să consolidăm comunitatea românească într-un context multicultural complex.
Din acest motiv, organizăm periodic consulate itinerante în zonele mai îndepărtate față de Consulat pentru a facilita accesul la servicii consulare de proximitate și pentru a acorda asistență consulară de specialitate, inclusiv consiliere pe probleme de muncă și protecție socială. Comunitatea apreciază foarte mult aceste inițiative, mai ales în cazul celor care nu se pot deplasa din rațiuni financiare sau de timp.
De exemplu, în zonele îndepărtate, precum Toulouse (aflat la 5 ore de Marsilia) sau Insula Corsica, unde nevoile comunității sunt reale și persistente, iar deplasarea românilor către sediul Consulatului poate fi dificilă. Accesul în Corsica se poate realiza doar cu avionul sau feribotul, costurile fiind importante și necesitând, în unele cazuri, și soluții de cazare. Prin organizarea acestor consulate itinerante, reușim să reducem aceste obstacole și să oferim sprijin concret celor care au nevoie cel mai mult, consolidând în același timp legătura cu comunitatea românească.
6. Fiind originară din comuna Lumina, județul Constanța, o comunitate unde conviețuiesc laolaltă pașnic, de mult timp, numeroase etnii, cum simțiți că v-a influențat/ajutat această moștenire în activitatea dumneavoastră diplomatică?
Comuna Lumina reprezintă un exemplu viu de conviețuire multiculturală. Fiind locul în care m-am născut și am crescut, am avut privilegiul de a observa cum tradițiile, obiceiurile și valorile diferitelor comunități (români, turci, tătari și alte grupuri etnice) se împletesc armonios, creând o identitate locală unică.
Această moștenire multiculturală a influențat profund modul în care abordez diplomația, relațiile internaționale și dialogul intercultural. Am înțeles mai bine că patrimoniul cultural nu este doar o amintire, ci o resursă vie de inspirație care trebuie să ne ajute să construim comunități mai incluzive și mai deschise către lumea întreagă.
Gândul meu, în calitate și de mamă, merge și spre tinerii din Lumina, care reprezintă adevărate surse ale acestei moșteniri: ei învață, păstrează și transmit tradițiile, asigurând astfel continuitatea acestei comunități frumoase. Și vreau să îi încurajez să viseze en grand, cum spun francezii, să îndrăznească să transforme visurile în proiecte și să contribuie cu curaj la dezvoltarea noastră ca români, dar și la construirea unei lumi mai deschise, în care diversitatea este o valoare și nu un obstacol.
7. Spuneți-ne vă rugăm, cum ați ajuns să aveți o carieră în diplomație? Privind înapoi, care a fost momentul în care ați simțit că acesta este drumul pe care trebuie să îl urmați?
Drumul spre diplomație a început încă din anii studenției, când mi-am definit clar interesul pentru modul în care statele comunică, cooperează și își proiectează influența pe scena internațională. Studiile în științe politice, comunicare și drept, urmate de cercetarea doctorală în științe politice, mi-au oferit o bază solidă pentru a înțelege geopolitica, politicile publice și dreptul internațional, dar și instrumentele necesare unei analize strategice.
Am acumulat treptat o experiență în diplomație, comunicare publică și afaceri europene și internaționale de peste 20 de ani, având prilejul să gestionez atât dosare bilaterale în cadrul unor ambasade, cât și multilaterale în organizații internaționale, cum este Organizația Internațională a Francofoniei.
Am avut, de asemenea, sansa de a coordona pentru câțiva ani Direcția de Comunicare și Purtător de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe, având oportunitatea de a colabora cu mai mulți miniștrii și secretari de stat de la care am învățat enorm. Am gestionat atât comunicarea internă, cât și pe cea externă, inclusiv în situații de criză, asigurând în același timp legătura dintre diplomația românească și presa națională și internațională.
Pentru mine, diplomația rămâne mai mult decât o profesie: este un exercițiu continuu de încredere, dialog și deschidere.
8. Cât de greu este pentru o doamnă să aibă o astfel de carieră și care credeți că au fost și sunt atuurile dumneavoastră?
Meseria de diplomat vine cu părți frumoase, dar și cu multe provocări, iar pentru doamnele diplomat acestea pot fi uneori chiar mai mari. Printre provocări pot enumera câteva: mobilitatea ridicată, programul imprevizibil și expunerea la culturi foarte diferite care pot pune presiune atât profesional, cât și personal.
Cu toate acestea, aș spune că multe dintre atuurile unei femei devin resurse esențiale în diplomație. Empatia, capacitatea de a citi nuanțele unei discuții, flexibilitatea, diplomația naturală în gestionarea conflictelor și abilitatea de a construi relații de încredere sunt reale avantaje. În plus, o doamnă diplomat aduce adesea o perspectivă diferită în diplomație, una orientată spre soluții, deschidere și cooperare.
Provocările există, dar tocmai ele scot în evidență profesionistele care reușesc să transforme fiecare obstacol într-o oportunitate pentru dialog și evoluție.
9. Care sunt amintirile frumoase care vă leagă de locul natal-Lumina, dar și de Constanța? Vreun profesor pe care l-ați avut sau o întâmplare/activitate anume v-au determinat să alegeți acest drum?
Amintirile mele din Lumina și Constanța sunt adânc întipărite în sufletul meu și reprezintă rădăcinile care m-au format. Am copilărit în Lumina, un spațiu marcat de comunitate, tradiții și valori durabile, unde primele experiențe de învățare și joacă au contribuit la conturarea personalității mele.
Am continuat studiie gimnaziale și liceale în Constanța și am avut privilegiul de a descoperi pasiuni intelectuale, de a lega prietenii durabile și de a mă forma într-un mediu stimulativ, care mi-a influențat decisiv parcursul ulterior.
Printre amintirile cele mai regnante, se regăsesc: plimbările pe superba faleză a Mării Negre, de fiecare dată o sursă de liniște și inspirație. Biblioteca Județeană, care atunci era situată lângă Catedrala Sfinții Petru și Pavel, a fost pentru mine un loc de descoperire și fascinație, unde am petrecut mult timp printre cărțile și poveștile mă purtau prin lumea ideilor.
Păstrez în amintire Satul de vacanță din Mamaia, unde te invada aroma de vată de zahăr pe băț sau de hamsii prăjite la cornet; plimbările și momentele de studiu cu colegii în Parcul Tabacariei, plajele superbe din Mamaia și turiștii care ne „invadau” vara, dar și spiritul de competiție și determinarea colegelor de echipă de la antrenamentele de volei. Toate aceste experiențe m-au învățat disciplina, perseverența și bucuria de a trăi activ și implicat.
Tot în Constanța am învățat să conduc și păstrez în memorie fiecare străduță, fiecare colțișor al orașului care a devenit parte din identitatea mea. Deși am plecat la 18 ani la București pentru a urma studiile universitare, am luat cu mine toate aceste amintiri care continuă să mă inspire și să mă conecteze cu rădăcinile mele.
Constanța și Lumina au fost martore ale primilor mei pași, ale primelor mele visuri și au construit baza valorilor care mă definesc astăzi ca om și ca diplomat. Pentru mine a rămas ACASĂ.
10. Care sunt planurile pe care le aveți pentru întărirea relațiilor cu autoritățile din Constanța? În această vară chiar ați efectuat vizite de lucru în primăriile din Constanța și Lumina…
Face parte din activitatea noastră identificarea și promovarea conexiunilor între orașe și comunități din România și Franța, pentru a stimula colaborări benefice în domeniul economic, cultural și turistic.
Este adevărat că între Constanța și Marsilia există numeroase legături la nivel economic, turistic și cultural. Ambele sunt orașe sunt mari porturi cu o tradiție îndelungată, fondate de greci, cu rădăcini ce se întind pe secole, marcate de romani și care joacă un rol esențial în comerțul internațional. Au o problematică comună, în special în domeniul industriei maritime, navale, turismului și comerțului, ceea ce reprezintă o baza importanta pentru dezvoltarea unor parteneriate cu beneficii reciproce. Portul Constanța a desfășurat, de altfel, anul trecut o misiune importantă în Portul Marsilia, deschizând noi oportunități de cooperare, discuții care continuă să fie aprofundate.
Dezvoltarea economică, agricultura, schimburi culturale și turismul sunt domenii pe care se pot construi parteneriate între autorități locale din județul Constanța și cele de pe Riviera Franceză.
Colaborările cu alte comunități europene, în special cu cele care au preocupări similare, oferă avantaje reciproce și stimulează dezvoltarea locală.
11. Ce mesaj doriți să transmiteți românilor din diaspora, dar și celor din România, și în mod special celor din comuna Lumina cu prilejul Zilei Naționale a României?
Dragi români, din țară și din întreaga lume, de Ziua Națională a României, gândul meu se îndreaptă către fiecare dintre voi, cei care purtați în suflet limba, cultura și identitatea noastră, oriunde v-ați afla. A fi român nu este doar o apartenență, ci o legătură vie, profundă, care ne unește dincolo de granițe și distanțe.
Românii au demonstrat mereu că pot rămâne aproape unii de alții chiar și atunci când viața i-a dus departe de țară. Prin tradițiile păstrate, prin munca, demnitatea și solidaritatea voastră, duceți România cu voi și o faceți cunoscută lumii întregi.
Ziua de 1 Decembrie ne reamintește că, indiferent de distanță, legătura cu România rămâne vie prin valorile și cultura noastră comună.
Vă încurajez să păstrați această legătură vie, să ne sprijinim reciproc, să ne celebrăm cultura și să rămânem uniți în jurul lucrurilor care ne definesc și ne fac puternici.
Avem o țară frumoasă, atât prin oameni, dar și prin geografie, am răzbit în numeroase momente istorice complicate, ne-am păstrat latinitatea, cultura și valorile. Fie ca mândria de a fi român să ne inspire în fiecare zi și să ne aducă împreună, oriunde trăim și muncim!
