EXCLUSIV VIDEO Viața din spatele gratiilor Penitenciarului Poarta Albă! Interviu cu Monica Rus, psiholog în cadrul Secției Arest Preventiv, despre provocările zilnice ale persoanelor încarcerate
Știrile zilei
Ziarul Amprenta realizează un demers unic în istoria recentă a presei dobrogene, din dorința de a oferi publicului o informare corectă, echilibrată și completă, prezentând în mod transparent toate aspectele care țin de sistemul penitenciar și de activitatea celor care, zi de zi, asigură funcționarea și continuitatea acestuia.
Astăzi, venim în întâmpinarea cititorilor noștri cu un scurt interviu oferit de subinspectorul de poliție penitenciară Monica Rus, psiholog în cadrul Penitenciarului Poarta Albă. La nivelul unității de detenție – în ambele locații – Poarta Albă și la Valu lui Traian, la acest moment sunt 9 psihologi, persoane care au un rol cheie în activitatea zilnică desfășurată cu persoanele private de libertate.
1. Cum este activitatea unui psiholog în cadrul unui penitenciar?
Mulțumim că ne-ați călcat pragul, că sunteți interesați de munca noastră și de ce se întâmplă aici, cu persoanele custodiate.
Munca psihologului, eu zic că e foarte importantă, pe lângă munca celorlalți colegi, din celelalte sectoare pentru că noi, practic, suntem cei care ne orientăm foarte mult și ne preocupăm de starea de spirit, starea de sănătate psihică a persoanei custodiate. Și atunci, rolul nostru important este să identificăm de la prima depunere în penitenciar, din prima zi, ce se întâmplă cu persoana custodiată, dacă e capabilă să facă față tuturor provocărilor care apar în mediul acesta.
Rolul nostru este să identificăm nevoile și riscurile. Riscurile se asociază faptei și vin ca și un plus pe partea de dificultate în a se adapta aici. Și atunci, dacă riscurile astea nu sunt identificate la timp, decompensările și toate urmările care vin la bagaj pot să fie catastrofale. Și aici mă refer, în primul rând, la riscul de suicid. Suntem foarte atenți la riscul acesta.
2. Cât de des sunt evaluați deținuții din cadrul Penitenciarului Poarta Albă?
Toți depușii, toți nou depușii, custodiații, sunt evaluați inițial de psiholog și de ceilalți specialiști – educator și asistent social, dar psihologul are un rol primordial, aceasta este părerea mea.
În ceea ce îi privește pe aceștia, ei vin și alte riscuri – pe partea de consum, de comportament adictiv – consumul de droguri, de alcool, pentru că multe fapte sunt asociate cu acest consum.
Sunt riscurile pe afecțiunile psihice, riscurile prin natura faptei – care sunt pe partea de agresivitate, de dificultăți de a gestiona agresivitatea, riscurile asociate – dificultăți de a gestiona impulsul sexual…
Tot cumulul acesta care ține de conținuturile psihice și sănătatea psihică a unei persoane sunt munca noastră.
Pentru că obiectul muncii psihologului e psihicul omului, și omul, în mod evident.
3. De-a lungul experienței dumneavoastră ați avut situații speciale, ați identificat un posibil comportament al unui deținut, ați prevenit o anume atitudine a acestuia?
Evident. Noi săptămânal identificăm dificultăți de acest gen.
Dacă riscul este iminent – există niște grade ale riscului, deținuții sunt introduși în strategia de gestionare a comportamentelor agresive cu riscul respectiv și sunt incluși și în programe de consiliere psihologică esențiale pentru compensarea riscului respectiv și pentru prevenire. Noi muncim foarte mult pe prevenire să nu se ajungă la situații dificile, care, din păcate, uneori se întâmplă, nu trebuie să ne ascundem.
Există situații în penitenciare în care are loc și asta, apar situații de sinucidere, spre regretul nostru.
Depresia și comportamentul suicidar sunt de multe ori extrem de insiduoase și e foarte complicate uneori. Personalitatea celui care comite asta este foarte ascunsă.
Noi, aici, în penitenciar, depunem eforturi – ca și colegii din alte unități – pentru depistarea celor care au nevoia asta și sunt incluși în strategie.
Am avut foarte mulți deținuți incluși în strategie care au urmat consiliere. Un program care poate să dureze de la 5, 10 sau 20 de ședințe pentru aducerea lor la un status psiho-comportamental care să îi ajute să se adapteze.
Eu sunt pe secția de Arest preventiv și cei de aici sunt foarte dificili, mulți sunt la prima încarcerare, este foarte dificil să facă față provocărilor: camere în care sunt alte personalități – fiecare cu faptele lor, problemele lor de acasă… nu doar dreptul la libertate este îngrădit aici, dar ei vin la bagaj cu dificultățile din familie, cu un trecut, cu traume cumulative, cu o experiență de viață care îi pune la un loc cu alți deținuți, care au aceleași, sau probleme mai exagerate..
Unii dintre ei au capacitatea de a fi mai flexibili, de a se adapta, alții au dificultăți în a face această tranziție spre o acceptare. Cu cât își asumă mai mult fapta, cu atât adaptarea este mai ușoară aici. Însă, ținând cont că ei sunt în arest preventiv, deci sunt în cercetare penală încă, nu au încă o condamnare definitivă, au o dificultate în a se adapta la toate rigorile mediului carceral, la condițiile astea de privare de libertate, la regulamentul de ordine interioară pe care trebuie să îl respecte….
4. Este mai greu de lucrat cu cei din arest preventiv decât cu ceilalți, deja condamnați?
Da, cu arestul preventiv este întotdeauna mai dificil și mai ales cu tinerii, căci uneori aici avem în tranziție tineri. Ei sunt custodiați, de obicei, la alte penitenciare, dar, da tinerii sunt și mai dificili când sunt în arest preventiv.
Psihologul face evaluarea inițială, poate sau nu să identifice nevoi sau riscuri, dar persoana custodiată poate să ceară ea consiliere, da, sau noi, ca psihologi, să observăm că e nevoie de consiliere.
Există și situațiile de criză existențială când, poate au acasă un deces, se întâmplă orice, exact ca și în libertate, ca în orice familie și atunci ei au nevoie urgentă de consiliere, de intervenție psihologică.
Pe arestul preventiv, psihologul desfășoară convorbiri individuale de informare, consiliere psihologică, campanii de informare – care sunt activități necredintate.
Fiind pe arest preventiv, participarea la activități este facultativă. Aceștia pot participa la activități care au două, trei, cinci, șase ședințe în funcție de pleiada de fapte: dacă sunt consumatori de droguri – sunt proiecte destinate pentru asta, pe agresivitate facem proiecte, sau chiar proiecte artistice care, în general, pe partea de asistență psihologică – sunt proiecte destinate dezvoltării și autocunoașterii personale.
Avem arestați preventiv – de la analfabeti până la persoane cu studii superioare și atunci proiectele sunt adaptate astfel încât să poată participa și cei care sunt cu nivel de școlaizare redus, dar esențial este că nu sunt obligatorii la arestul preventiv, ele sunt facultative, ei se pot înscrie sau nu.
Modelarea comportamentului în penitenciar este pe bază de sancțiuni și recompense pentru că nu ai cum altfel, asta dezvoltă puțin și disciplina și respectul. La început unii dintre ei sunt puțin mai recalcitranți, mai agitați, mai supărați și își asumă fapta mai greu, dar treptat învață că este nevoie de disciplină, de respect, de asumare. Astfel, își dau seama că participarea la activități îi ajută – își îmbogățesc nivelul de cunoștințe, învață multe lucruri despre ei…
Chiar am avut un proiect, la ultima ședință, unde au avut o tehnică în care să își facă o scură autodescriere și mulți întâmpină dificultăți pentru că ei nu se cunosc, nu știu cine sunt, nu își pot identifica clar identitatea de gen, identitatea socială …
Și atunci, acesta este rolul nostru aici, să-i învățăm ca atunci când vor ieși să se integreze mai ușor în societate, reinserția socială să fie mai lină, mai facilă.
Mulțumim că ați venit! Poate, la nivel de societate se va schimba puțin și din mentalitatea asta pentru că ei întâmpină stigmatul acesta când ies de aici. Deși eforturile noastre sunt mari aici, ei când ies pe ușa penitenciarului întâmpină un pic de dificultate de a se reintegra în societate și poate acolo e nevoie de mai mult.
Zilele următoare, Ziarul Amprenta continuă seria de scurte interviuri realizate cu o parte a celor care sunt preocupați ca activitatea penitenciarului să se desfășoare potrivit rigorilor legii.
Citește și:
