Înalta Curte amână dosarul deputatei Mirela Matichescu, fost administrator public al județului Constanța. Iată când a fost fixat noul termen
Știrile zilei
Miercuri, 18 iunie 2025, la Înalta Curte de Casație și Justiție a României a avut loc primul termen de judecată în dosarul în care Mirela Florența Matichescu, fost administrator public al județului Constanța, în prezent deputat în Parlamentul României, a fost trimisă în judecată de DNA Constanța, pentru presupusa săvârșire a infracțiunilor de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit în formă continuată și participație improprie, sub forma instigării, la infracțiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.
Cauza se află în faza Camerei preliminare, iar potrivit datelor oficiale consultate de Ziarul Amprenta, Înalta Curte a amânat dosarul pentru data de 10 septembrie 2025.
La finele Camerei preliminare, judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție a României pot valida ancheta DNA Constanța și ar putea dispune începerea procesului, însă magistrații de la Curtea Supremă ar putea să retrimită dosarul unității de parchet emitemte, în cazul de față de DNA Constanța, pentru completarea sau refacerea urmării penale.
Amintim că în dosar au mai trimise în judecată și alte persoane.
DNA, acuzații oficiale
„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Constanța au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților:
Matichescu Mirela-Florența, fost administrator public al județului Constanța, în prezent deputat în Parlamentul României, pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit în formă continuată și participație improprie, sub forma instigării, la infracțiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit,
Popa-Șerbu Oana, Dumitrașcu Aureliu – Decebal, Boieru Crina-Elena, Costencu Irina – Elena, Spineanu – Georgescu Luciana, Ruse Vadim Corneliu, Ibraim Leila-Camer, Chisnoiu Paul, la data faptelor funcționari în cadrul Consiliului Județean Constanța, în sarcina cărora s-a reținut comiterea infracțiunii de complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit în formă continuată,
C.L.S., președintele unei asociații sportive județene, în sarcina căruia s-a reținut comiterea infracțiunii de complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit în formă continuată,
S.F. și M.V.G., persoane fizice fără calitate specială, reprezentanți legali ai unei asociații sportive de fotbal din municipiul Constanța, în sarcina cărora s-a reținut comiterea infracțiunii de instigare la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit în formă continuată.
În rechizitoriul procurorilor se arată că, în cauză, există probe din care rezultă următoarea stare de fapt:
În urma administrării probatoriului în cauză s-a stabilit faptul că, în cursul anului 2018, prin îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu de către inculpata Matichescu Mirela-Florența și de către funcționari publici din cadrul Consiliului Județean Constanța, a fi fost încheiat un contract de finanțare nerambursabilă pentru activitate sportivă cu o asociație sportivă de fotbal din municipiul Constanța, prin stabilirea în mod nelegal, discriminatoriu și în absența unui sistem concurențial, a eligibilității asociației respective la depunerea proiectului de finanțare.
În baza contractului de finanțare nerambursabilă menționat anterior, au fost lichidate și ordonanțate cheltuielile aferente celor trei tranșe plătite asociației respective, cu consecința prejudicierii bugetului U.A.T. Județul Constanța cu suma de 835.757,26 lei, sumă ce reprezintă totodată și folosul necuvenit de aceeași valoare ce ar fi fost obținut de asociația sportivă menționată, prin reprezentanții ei.
În concret, în cadrul aprobării de către Consiliul Județean Constanța a Programului anual de finanțări nerambursabile ce va fi destinat proiectelor, evenimentelor și programelor sportive de interes local, județean sau național, funcționarii publici menționați anterior din cadrul Consiliului Județean Constanța, în calitate de membri ai comisiei de evaluare și selecție, ar fi efectuat următoarele demersuri cu încălcarea legii, pentru ca proiectul asociației sportive de fotbal să fie aprobat:
– ar fi acceptat depunerea unor documente de calificare după data limită de înscriere la selecția de proiecte,
– ar fi acceptat depunerea unor documente falsificate și incomplete,
– ar fi acordat un punctaj nejustificat la anumite criterii de evaluare a proiectului.
Totodată, în contextul menționat anterior, inculpatul C.L.S., în calitate de președintele al unei asociații sportive județene, ar fi falsificat o adeverință privind afilierea asociației sportive de fotbal, pentru a putea fi îndeplinită o altă condiție de eligibilitate, în vederea aprobării proiectului.
Consiliul Județean Constanța s-a constituit parte civilă în dosarul penal cu suma de 835.757,26 lei, reținută ca prejudiciu în dauna U.A.T. Județul Constanța.
În cauză, s-au dispus măsuri asigurătorii asupra bunurilor aparținând inculpaților Matichescu Mirela-Florența, Popa-Șerbu Oana, Dumitrașcu Aureliu-Decebal, Boieru Crina-Elena, Costencu Irina-Elena, Spineanu-Georgescu Luciana, Ruse Vadim Corneliu, Chisnoiu Paul și Ibraim Leila-Camer, până la concurența sumei menționate anterior.
Dosarul a fost trimis spre judecare Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu propunerea de a se menține măsurile asiguratorii dispuse în cauză“.
Precizăm că trimiterea în judecată reprezintă o etapă a procesului penal, reglementată de Codul de procedură penală, activitate care nu poate, în nicio situație, să înfrângă principiul constituțional al prezumției de nevinovăție.
Sursa foto: Facebook
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
