La Tulcea se judecă unul dintre cele mai mari dosare de trafic de droguri din România. Iată ultima decizie a magistraților
Știrile zilei
Tribunalul Tulcea a fixat un nou termen de judecată într-unul dintre cele mai mari dosare de trafic de droguri din România. Este vorba despre dosarul denumit generic „Drogurile de la Marea Neagră“, cauza fiind instrumentată de procurorii Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) – Structura Centrală.
Dosarul se află în faza camerei preliminare din 2020, iar nou termen a fost stabilit de judecătorii de la Tribunalul Tulcea pentru finele lunii martie 2025.
Oricare va fi decizia Tribunalului Tulcea, aceasta va putea fi contestată la Curtea de Apel Constanța.
În dosar cercetările au pornit după ce la Sfântul Gheorghe o barcă s-a răsturnat și a fost găsită aproape o tonă de droguri.
Apoi, sute de kilograme de droguri au descoperite pe coasta Mării Negre.
În total, anchetatorii au strâns aproape 1,8 tone de droguri.
Amintim că în luna octombrie 2024 judecătorii de la Tribunalul Tulcea au luat o decizie care poate duce la anularea acestui proces.
Mai precis, judecătorii din Tulcea au constatat nulitatea absolută parţială a ordonanţei de punere în mişcare a acţiunii penale în dosar și au constatat neregularitatea rechizitoriului.
Decizia s-a comunică de îndată DIICOT care în termen de 5 zile a trebuit să comunice judecătorului de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată sau solicită restituirea cauzei.
Tribunalul Tulcea a fixează termen pentru soluţionarea procedurii de cameră preliminară la data de 21 martie 2025.
Așa cum arătam și mai sus, oricare va fi decizia Tribunalului Tulcea, aceasta va putea fi contestată la Curtea de Apel Constanța.
MINUTĂ
Solutia pe scurt: Admite excepţiile invocate din oficiu:
Constată nulitatea absolută parţială a ordonanţei de punere în mişcare a acţiunii penale pentru lipsa autorizării prealabile a organului competent prevăzută de art. 9 alin. 3 C. pen. şi art. 10 alin. 2 C. pen. în ceea ce priveşte infracţiunea de trafic ilicit internaţional de droguri de mare risc şi iniţiere şi constituire a unui grup infracţional organizat în scopul săvârşirii de infracţiuni grave reţinute în sarcina inculpaţilor, Matei Iuliana, Şugar Bogdan Alin, Şugar Iosif Augustin, Postolea Alexandru, Manole Gabriel, Pălăcean Silviu Augustin, Alexandru Claudiu, Duran Domenech Antonio, Leon Palacios Edgar Juan, Leon Palacios Ruben Pedro, Calero Henares Alvaro Jesus, Kirnos Rostyslav, Sabater Nieto Juan Antonio, Stojic Predrag şi a tuturor actelor de urmărire penală efectuate după această dată şi dispune excluderea lor din materialul probator.
Constată neregularitatea Rechizitoriului din data de 13.07.2020 emis în dosarul nr.1059/D/P/2019 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală, ca urmare a neindicării menţiunilor obligatorii potrivit art. 328 alin. 1 şi 2 C. proc. pen. (respectiv neindicarea unei adrese de domiciliu/ reşedinţă a inculpatului Nasrallah Eddine Nor Joseph).
Admite în parte cererile şi excepţiile formulate de inculpaţi.
Constată neregularitatea Rechizitoriului din data de 13.07.2020 emis în dosarul nr.1059/D/P/2019 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală, cu privire la inculpaţii Nasrallah Eddine Nor Joseph, Duran Domenesch Antonio, Leon Palacios Edgar Juan, Leon Palacios Ruben Pedro, Matei Iuliana, Sugar Iosif Augustin, Postolea Alexandru, Manole Gabriel, Sabater Nieto Juan Antonio, Alexandru Claudiu, Pălăcean Silvius Augustin, Stojic Predrag, Kirnos Rotzslav, Calero Henares Alvaro Jesus, Şugar Bogdan Alin, în sensul insuficientei descrieri a situaţiei de fapt reţinute şi a neindicării mijloacelor de probă în baza cărora se sprijină acuzarea şi analiza acestora cu privire la fiecare infracţiune şi pentru fiecare inculpat în parte.
Constată nelegalitatea efectuării actelor procedurale ce privesc aducerea la cunoştinţă a calităţii de suspect, respectiv inculpat pentru inculpaţii Duran Domenesch Antonio, Leon Palacios Edgar Juan Leon Palacios Ruben Pedro, Matei Iuliana, Sugar Iosif Augustin Postolea Alexandru, Manole Gabriel, Alexandru Claudiu, cu consecinţa încălcării dreptului la apărare prev. de art. 10 C. proc.pen. Respinge celelalte cereri şi excepţii.
În temeiul art. 345 alin. 3 C. proc.pen.. Prezenta încheiere se comunică de îndată Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală care în termen de 5 zile va comunica judecătorului de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată sau solicită restituirea cauzei.
Fixează termen pentru soluţionarea procedurii de cameră preliminară la data de 21.03.2025.
Cu drept de contestaţie odată cu încheierea pronunţată conform art. 346 alin. 4 C. proc., pen. Pronunţată în camera de consiliu, azi 23.10.2024.
Conform portalului instanțelor de judecată, pe lista inculpaților se află:
Nasrallah Eddine Nor Joseph
Popaene Constantin Cătălin
Duran Domenech Antonio
Bobîrnea Costinel Tudorel
Leon Palacios Edgar Juan
Şugar Bogdan Alin
Leon Palacios Ruben Pedro
Matei Iuliana
Calero Henares Alvaro Jesus
Şugar Iosif Augustin
Kirnos Rostyslav
Postolea Alexandru
Stojic Predrag
Manole Gabriel
Alexandru Claudiu
Sabater Nieto Juan Antonio
Pălăcean Silvius Augustin
Conform legislației în vigoare în România, orice persoană se bucură de prezumția de nevinovăție. „Orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăției sale printr-o hotărâre penală definitivă“ (Art. 4, alin. 1 Codul de procedură penală).
Precizăm că trimiterea în judecată reprezintă o etapă a procesului penal, reglementată de Codul de procedură penală, activitate care nu poate, în nicio situație, să înfrângă principiul constituțional al prezumției de nevinovăție.
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
