MOTIVARE! Iată de ce a luat un an cu amânare Ștefan Ilie, primarul din Tulcea, în dosarul de la DNA Constanța

Judecătorii de la Tribunalul Tulcea și-au motivat decizia prin intermediul căreia au admis acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat de primarul din Tulcea, Ștefan Ilie, cu procurorii DNA Constanța.

Conform surselor oficiale consultate de Ziarul Amprenta, Tribunalul Tulcea a stabilit pentru Ștefan Ilie o pedeapsă de un an închisoare, judecătorii dispunând amânarea aplicării pedepsei închisorii, pe un termen de supraveghere de doi ani, pe parcursul căruia trebuie să respecte mai multe măsuri de supraveghere.

Edilul municipiului Tulcea a fost acuzat de săvârşirea infracţiunii continuate de folosirea influenţei de către persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid politic, în scopul obţinerii pentru altul de foloase necuvenite, prevăzută de art.13 din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.35 Cod penal (4 acte materiale, din perioada iunie-iulie 2023).

PNL Tulcea

Conform acordului, „la datele de 11 iulie și 24 iulie 2023, inculpatul Ștefan Ilie și-a exercitat, asupra numitului Meran Dorin (comisarul șef al Gărzii Naționale de Mediu – Comisariatul Județean Tulcea), influența pe care o avea în calitate de președinte al organizației județene Tulcea a Partidului (…) (nr. PNL), în scopul de a proteja două persoane juridice controlate pentru nerespectarea normelor de mediu, respectiv SC (…) SA și Primăria comunei (…) în sensul de a nu fi sancționate contravențional“.

„Totodată, la datele de 28 iunie 2023 și 23 iulie 2023, în scopul de a proteja două persoane juridice controlate pentru nerespectarea normelor de mediu, în sensul de a nu fi sancționate contravențional (respectiv (…) SRL și (…) SRL), inculpatul Ilie Ștefan și-a exercitat, asupra numitului Meran Dorin (comisarul șef al Gărzii Naționale de Mediu – Comisariatul Județean Tulcea), influența pe care o avea în calitate de președinte al organizației județene Tulcea a Partidului (…) (nr. PNL), pretinzându-i acestuia să nu dispună sancțiuni, punându-i în vedere că persoanele controlate sunt cunoscuții săi“, se mai arată în acordul DNA Constanța.

„În acest scop, inculpatul i-a cerut expres (…) să rezolve problemele, adică să nu dispună sancțiuni, să nu mai controleze primăriile conduse de primari (…) (nr. PNL), punându-i în vedere că în caz de neconformare va discuta cu superiorii săi. Totodată, i-a pus în vedere că nu mai are sprijinul său politic, că va fi schimbat din funcție și că era mai bine dacă nu îi asigura numirea în funcția de comisar șef al Gărzii de Mediu – Comisariatul Județean Tulcea“, tot potrivit acordului.

Din motivarea judecătorilor: încadrarea juridică a faptelor este corectă

În motivarea deciziei, Tribunalul Tulcea reține, printre altele, că „respectivul acord de recunoaştere a vinovăţiei a fost avizat în prealabil sub aspectul limitelor, iar tribunalul reţine că încadrarea juridică a faptelor, arătată în acordul transmis, este corectă, acţiunile inculpatului, astfel cum au fost descrise în cele ce preced, reliefând elementele materiale ale infracţiunii reţinute de procuror“.

Instanţa mai reţine că probele administrate în cursul urmăririi penale sunt suficiente pentru a se stabili existenţa faptelor şi vinovăţia persoanei inculpate, că maximul special prevăzut de lege pentru infracţiunile pentru care s-a pus în mişcare acţiunea penală întruneşte cerinţele art.480 Cod procedură penală, iar acordul de recunoaştere a vinovăţiei cuprinde toate menţiunile prevăzute de art.482 Cod procedură penală, efectele acestuia fiind avizate în conformitate cu dispoziţiile art.478 alin.2 Cod procedură penală.

Edilul a înțeles „semnificația faptei și a adoptat o atitudine sinceră“

„Asupra motivelor care au determinat stabilirea unei pedepse a cărei aplicare să fie amânată, procurorul a reţinut corect că acestea își găsesc fundamentul în împrejurarea că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, a înțeles semnificația faptei și a adoptat o atitudine sinceră pe parcursul procesului, manifestând și disponibilitate pentru o colaborare cu autoritățile în vederea probării unor fapte de corupție“, conform deciziei Tribunalului Tulcea.

„Inculpatul și-a remediat conduita și nu va mai săvârși infracțiuni“

„Nu lipsit de temei a apreciat procurorul că inculpatul și-a remediat conduita și nu va mai săvârși infracțiuni, având largi și efective posibilități de îndreptare, întrucât are studii superioare, este bine integrat în societate, beneficiind de un cadru familial adecvat (căsătorit și doi copii minori în întreținere) și de calificări profesionale care-i permit să obțină în mod licit veniturile necesare (profesor de istorie și primarul în exercițiu al municipiului Tulcea)“, e mai arată în decizia judecătorilor.

Prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității, „inutilă“

„De asemenea, s-a reţinut just de organul de urmărire penală că o stabilire a unor obligații suplimentare din cele prevăzute de art. 85 alin.2 din Codul Penal (precum prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității, efectuarea unui curs de pregătire școlară ori calificare profesională sau frecventarea unui program de reintegrare socială) ar fi inutilă în condițiile în care inculpatul este o persoană foarte educată și se ocupă zilnic Ia locul de muncă chiar cu gestionarea problemelor comunității“, potrivit motivării Tribunalului Tulcea.

Apreciindu-se cuantumul pedepsei de un an de închisoare ca fiind suficient pentru atingerea scopului acesteia şi pentru toate argumentele de mai sus, instanţa apreciază ca oportună amânarea aplicării pedepsei adoptată prin acordul de vinovăţie, astfel că va admite acordul de recunoaştere a vinovăţiei încheiat între inculpat și Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Constanţa.

Decizia Tribunalului Tulcea nu este definitivă, aceasta putând fi contestată la Curtea de Apel Constanța.

Conform legislației în vigoare în România, orice persoană se bucură de prezumția de nevinovăție. „Orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăției sale printr-o hotărâre penală definitivă“ (Art. 4, alin. 1 Codul de procedură penală).

Sursa foto: Facebook

Sursa text: portal instanțe de judecată și rejust.ro 

OBSERVAȚII:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Citește și:

VIDEO Când dați banii înapoi, domnule primar: Schimb de replici acide în fața Tribunalului între Cristian Radu și opoziție