RECHIZITORIU Iată de ce l-a trimis DNA Constanța în judecată pe Dorin Meran, fostul șef al Gărzii de Mediu Tulcea

Justiție
La solicitarea Ziarului Amprenta, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție (DNA) Serviciul Teritorial Constanța fac publice primele detalii din ancheta în care Dorin Meran, fostul comisar șef al Gărzii Naționale de Mediu – Comisariatul Județean Tulcea, a fost trimis în judecată sub acuzația de folosirea, în mod direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, faptă prevăzută de art. 12 lit. b din Legea 78/2000, cu aplicarea dispozițiilor art. 35 alin.1 din Codul Penal (două acte materiale).
Dosarul a fost trimis spre soluționare Tribunalului Tulcea, iar potrivit datelor noastre ancheta ar avea strânsă legătură cu dosarul primarului municipiului Tulcea, Ștefan Ilie.

Cauza are numărul 973/88/2026, cu obiect „infracţiuni de corupţie (Legea nr. 78/2000)“.
Primul termen în faza Camerei preiliminare a fost stabilit pentru data de 27 octombrie 2026
Oricare va fi decizia tribunalului, aceasta va putea fi contestată la Curtea de Apel Constanța.
Pe scurt, și potrivit DNA, în perioada iunie-iulie 2023, în calitate de comisar șef al Gărzii Naționale de Mediu – Comisariatul Județean Tulcea, ar fi transmis informații nedestinate publicității în legătură cu conținutul unei petiții, identitatea petiționarului și momentul realizării controlului pentru verificarea aspectelor sesizate.
„Inculpatul Meran Dorin a lipsit de sens controlul ce trebuia efectuat“
Procurorii Anticorupție din Constanța mai spun că „procedând în acest fel, inculpatul Meran Dorin a lipsit de sens controlul ce trebuia efectuat, scopul urmărit fiind acela de a-l proteja pe beneficiarul informației de eventualele consecințe“.
Mai departe, tot potrivit rechizitoriului, în „perioada iulie 2023, în calitate de comisar șef al Gărzii Naționale de Mediu – Comisariatul Județean Tulcea, a solicitat operatorului privat (…) SA date cu caracter personal și comercial în legătură cu cantitățile de deșeuri colectate și identitatea generatorilor de deșeuri, persoane fizice și juridice, după care le-a transmis reprezentantului societății comerciale (…) SRL, pentru a le utiliza în scop comercial. (…) SA și (…) SRL desfășoară activitate comercială în domeniul coletării, depozitării și sortării deșeurilor, așadar fiind competitori în acest domeniu de activitate“.
Rechizitoriul poate fi citit integral accesând documentul de mai jos.
Dorin Meran, al doilea dosar la DNA Constanța
Amintim, în primul dosar al DNA Constanța, Dorin Meran a fost condamnat definitiv, de Curtea de Apel Constanța, la un an și șase luni de închisoare cu suspendare, pentru luare de mită.
Trimiterea în judecată reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
Dorin Meran apare și în acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat de primarul din Tulcea, Ștefan Ilie, cu procurorii DNA Constanța.
Potrivit datelor oficiale, Tribunalul Tulcea a stabilit pentru Ștefan Ilie o pedeapsă de un an închisoare, judecătorii dispunând amânarea aplicării pedepsei închisorii, pe un termen de supraveghere de doi ani, pe parcusul căruia trebuie să respecte mai multe măsuri de supraveghere impuse de instanța de judecată.
Conform acordului încheiat de edilul din Tulcea cu DNA Constanța, „la datele de 11 iulie și 24 iulie 2023, inculpatul Ștefan Ilie și-a exercitat, asupra numitului Meran Dorin (comisarul șef al Gărzii Naționale de Mediu – Comisariatul Județean Tulcea), influența pe care o avea în calitate de președinte al organizației județene Tulcea a Partidului (…) (nr. PNL), în scopul de a proteja două persoane juridice controlate pentru nerespectarea normelor de mediu, respectiv SC (…) SA și Primăria comunei (…) în sensul de a nu fi sancționate contravențional“.
Sursa foto: youtube.com
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:






